Cea de-a şasea zi a ostilităţilor din Orientul Mijlociu a cunoscut o adevărată efervescenţă diplomatică. Atît autorităţile din Israelul, cît şi din Liban se arată tot mai deschise negocierilor. Delegaţia Naţiunilor Unite, alături de Javier Solana, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă, au înaintat o propunere Guvernului de la Beirut, ce stipulează ca cei doi militari capturaţi de militanţii Hezbollah să fie predaţi autorităţilor libaneze. Militarii vor fi predaţi, ulterior, Israelului, care va pune capăt, în schimb, ofensivei militare împotriva Libanului. Propunerea a fost transmisă, în cursul nopţii de duminică spre luni, de către Guvernul libanez mişcării Hezbollah, care nu a oferit încă un răspuns, potrivit aceloraşi surse.

În cazul unui răspuns pozitiv, o organizaţie internaţională, probabil Crucea Roşie, se va ocupa de predarea soldaţilor către Israel. Propunerea nu prevede însă eliberarea deţinuţilor aflaţi în închisorile israeliene, cum solicită mişcarea Hezbollah. Ministerul israelian al Afacerilor Externe a comunicat, luni, că o soluţie diplomatică, nu una militară, poate pune capăt crizei din Liban.

Secretarul general al Naţiunilor Unite, Kofi Annan, a cerut luni, la Sankt Petersburg, părţilor implicate în conflict să înceteze ostilităţile pentru a permite crearea unei forţe internaţionale. Kofi Annan a precizat că urmează să elaboreze un acord detaliat privind trimiterea unei forţe internaţionale în Liban. Acesta a mai afirmat că spre sfîrşitul săptămînii aşteaptă un raport al echipei Naţiunilor Unite conduse de consilierul său politic Vijay Nambiar, aflat în prezent în regiune. Israelul a anunţat, deja, că solicitarea intervenţiei unei noi forţe militare internaţionale în sudul Libanului, este prematură, părînd să accepte doar o desfăşurare a armatei libaneze la frontiera internaţională. Armata intenţionează să-i împiedice pe militanţii Hezbollah să se apropie la mai puţin de un kilometru de graniţa dintre Liban şi Israel, această măsură fiind inclusă în planul de creare a unei "zone de securitate". Israelul a fost explicit în privinţa condiţiilor încetării ostilităţilor, respectiv eliberarea celor doi soldaţi răpiţi, sistarea atacurilor cu rachete şi dezarmarea mişcării în conformitate cu rezoluţia Naţiunilor Unite. Delegaţia Naţiunilor Unite s-a aflat sîmbătă la Cairo.

La rîndul său, Rusia utilizează toate canalele de comunicare de care beneficiază în Orientul Mijlociu. Premierul francez Dominique de Villepin s-a deplasat, luni, la Beirut, la cererea preşedintelui Chirac, pentru a exprima sprijinul ţării sale acordat poporului libanez. Acesta s-a întîlnit la Beirut cu omologul său libanez, Fuad Siniora. Vizita a fost efectuată pe fondul unui nou val de raiduri israeliene, ca ripostă la tirurile de rachetă al Hezbollah, lansate în teritoriile israeliene.

O nouă zi de distrugeri şi pierderi de vieţi omeneşti

Luni, armata israeliană a atacat portul din Beirut şi suburbiile sudice ale capitalei, unde se află structurile Hezbollah. Noile raiduri au fost o reacţie la tirurile cu rachete lansate duminică şi în cursul nopţii spre oraşele din nordul Israelului şi soldate cu moartea a cel puţin opt persoane. Raidurile efectuate în cursul nopţii şi luni dimineaţă au omorît cel puţin 23 de persoane în Liban. Printre victime se numără şi opt canadieni ucişi duminică în Liban, a anunţat ministerul canadian al Afacerilor Externe. Alte raiduri israeliene au vizat o bază militară din nordul Libanului, o bază maritimă a armatei libaneze din Portul Tripoli, poziţii Hezbollah din Baalbeck, staţii de benzină şi instituţii ale mişcării Hezbollah. Ultimele rezervoare de carburant ale aeroportului internaţional din Beirut au fost distruse, după care au fost bombardate poziţii ale militanţilor Hezbollah din regiunea Saida.

Deşi experţi israelieni susţin că operaţiunile israeliene au reuşit să distrugă 25% din capacitatea militară a Hezbollah, structura de comandă a mişcării islamiste şiite a rămas intactă. Specialiştii israelieni cred că gruparea va risca să se dezintegreze abia după distrugerea a 50 - 60% din structura sa, iar comandanţii israelieni au declarat că operaţiunile împotriva Hezbollah ar putea dura cîteva săptămîni sau chiar luni.

Operaţiunile au continuat şi pe frontul palestinian, Israelul reuşind să distrugă o clădire din oraşul Gaza aparţinînd Ministerului palestinian al Afacerilor Externe, în timp ce militanţii palestinieni au continuat atacurile cu rachete artizanale spre partea de sud a Israelului, dar şi împotriva trupelor israeliene din Cisiordania, unde un militar israelian a fost ucis la Nablus. Atacul cu bombă împotriva convoiului militar israelian din Nablus a fost revendicat de Brigăzile Martirilor al-Aqsa, aripa militară a mişcării al-Fatah, condusă de Mahmud Abbas. Cel puţin 20 de rachete lansate de militanţi palestinieni din Fîşia Gaza au căzut luni în comunităţile din sudul Israelului, principalele localităţi vizate fiind oraşul Sderot şi kibbutz-ul Nahal Oz. Schijele împrăştiate de dispozitivele artizanale au rănit cel puţin două persoane din Sderot. Ca represalii, armata israeliană a demolat o şcoală aparţinînd Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţii Palestinieni din oraşul Beit Hanun, din nordul Fîşiei Gaza.

Lupta împotriva Israelului este abia la început

Rezistenţa Islamică, facţiune armată a mişcării Hezbollah, a revendicat, luni, un tir de rachete lansate asupra oraşelor Saint-Jean-d'Acre, Afula, Nazaret şi Nahariya, în nordul Israelului. Trei persoane au fost rănite, luni, în satul Talel, situat în nordul Israelului, de explozia a circa 15 rachete lansate din Liban. Liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, a dat asigurări că gruparea şi-a păstrat capacitatea militară la nivel maxim şi a avertizat Israelul că va avea parte de surprize. Acesta a ameninţat că va folosi toate mijloacele în confruntarea cu Israelul, declar]nd că nu mai există nicio "linie roşie" care să nu poată fi depăşită.

Hezbollah, în traducere Partidul lui Allah, este un grup creat în 1982 de Gărzile Revoluţionare Iraniene, în timpul invaziei israeliene în Liban. Grupul musulman şiit a adoptat învăţăturile fostului lider revoluţionar iranian Ruhollah Khomeini, care a jurat război sfînt împotriva Israelului şi a aliaţilor occidentali ai acestuia. Finanţat şi înarmat de Teheran, grupul a început un război de gherilă împotriva forţelor israeliene din Liban. Nu este deci surprinzător că liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că Hezbollah nu trebuie să se dezarmeze, în pofida solicitărilor formulate în acest sens de Israel şi Statele Unite. Iranul a anunţat că oferă sprijin moral, însă nu şi militar, mişcării Hezbollah respingînd acuzaţiile privind faptul că în confruntările din ultimele zile au fost folosite arme de producţie iraniană.

Eforturi pentru evacuarea cetăţenilor străini

Israelul coordonează împreună cu Statele Unite şi Uniunea Europeană operaţiunile de evacuare a cetăţenilor străini din Liban. Franţa a trimis nave, ce pot transporta între 1.000 şi 2.000 de persoane, iar alte state au organizat curse aeriene duminică pentru a-i evacua pe cetăţenii străini blocaţi în Liban. În fosta colonie franceză, locuiesc circa 17.000 de francezi, iar alţi 4.000 - 5.000 se află în vizită în această ţară. Italia a trimis o navă militară în apropiere de Beirut. Marea Britanie a trimis două nave ale Marinei Regale, pentru posibila evacuare a unora dintre cele 3.500 - 4.000 de familii britanice şi a celor 10.000 de cetăţeni cu dublă naţionalitate. Statele Unite elaborează un plan pentru transferarea americanilor către Cipru, de unde li se recomandă să revină în Statele Unite cu avioane comerciale. Se estimează că în Liban trăiesc circa 25.000 de cetăţeni americani, inclusiv persoane cu dublă cetăţenie. Belgia a anunţat că unii dintre cei 1.200 de belgieni cu dublă cetăţenie din Liban şi alţi 540 de belgieni aflaţi în această ţară vor fi evacuaţi cu nave franceze.

Mii de vehicule avînd cetăţeni străini la bord au intrat în Siria începînd de joi. Cel puţin 350 de europeni au ajuns, duminică, la Roma, în cadrul planului de evacuare pe care principalele capitale l-au instituit ca urmare a intensificării bombardamentelor israeliene. Această evacuare reprezintă a doua etapă ca importanţă, după repatrierea, sîmbătă, a 116 spanioli, pe calea aerului.