UNDĂ DE ŞOC Efectele ieşirii Greciei din zona euro asupra sistemului financiar-bancar vor fi profunde, iar costurile asociate, de anvergură, economiile din afara zonei euro urmând să fie afectate, a spus ieri premierul grec Lucas Papademos, provocând instantaneu o depreciere a euro şi a valutelor europene legate de moneda unică, între care, evident, şi leul. Moneda naţională a pierdut ieri 0,3% în raport cu euro, cursul oficial urcând la 4,4587 unităţi, un nou minim istoric. Leul a pierdut 1,31% şi în faţa dolarului, de la 3,4817 la 3,5271 unităţi. „Ca şi în 8 - 16 mai, deprecierea de ieri a fost cauzată de veştile rele venite din zona euro. În regiune, valutele vecine au suferit deprecieri accentuate. Până alaltăieri, piaţa părea să-i imprime leului o nouă tendinţă, de apreciere, calmarea producându-se sub influenţa unor informaţii dacă nu liniştitoare cel puţin cu un grad de pesimism ceva mai redus de la reuniunea G8”, apreciază consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Adrian Vasilescu. Cât despre declaraţia lui Papademos, oficialul băncii centrale spune că „şocul a fost instantaneu”: „Euro a scăzut în faţa dolarului, iar în regiune, leul a sărit peste pragul de 4,45 unităţi. Zlotul, forintul şi coroana s-au depreciat şi mai mult. E încă o dovadă că riscurile externe sunt dintre cele mai mari şi că o singură declaraţie, chiar şi în condiţiile în care fostul prim-ministru grec a folosit mulţi de „dacă”, subliniind totuşi că exit-ul Greciei din zona euro „este puţin probabil să se materializeze”, produce unde masive de şoc”. „Cele mai mici aluzii provoacă mişcări imediate şi violente în pieţe”, a conchis Vasilescu, menţionând că BNR face ca şocurile să aibă „durată scurtă şi intensitate minimă”

LEUL FLEXIBIL Tendinţa de scădere a leului ar putea continua însă, dacă banca centrală nu va interveni „în mod agresiv”, pe termen scurt fiind posibilă atingerea nivelului de 4,5 lei/euro, apreciază economistul-şef al ING Bank, Vlad Muscalu. „Atitudinea BNR s-a modificat, instituţia fiind acum mai flexibilă în privinţa politicii valutare. Am văzut, în trecut, perioade dificile, în care leul nu s-a depreciat. Acum i s-au permis mişcări”, spune Muscalu. Aşadar, n-ar fi exclus să vedem noi minime istorice ale cursului leu/euro, în perioada următoare. „Ieri, BNR a intervenit în piaţă, dar nu masiv, mai ales că volumele de tranzacţionare nu au fost mari. Mişcarea de scădere a fost una regională”, comentează economistul-şef al Volksbank, Melania Hăncilă, care se aşteaptă la continuarea „deprecierii line a leului”. În cazul falimentului Greciei, chiar înainte de alegerile din 17 iunie, atunci leul va suporta clar o „lovitură nemeritată”, care îl va duce către un nivel de 4,5 - 4,6 unităţi, spune şi analistul economic Ionel Blănculescu. „Ce se întâmplă pe piaţa internă sunt lucruri recunoscute de mediul de afaceri şi de investitori. Suntem în campanie electorală şi tot ceea ce se spune nu prea contează pentru mediul economic. În schimb, există temeri care se propagă în zona euro, iar investiţiile se mută în alte zone mai sigure. Volatilitatea este foarte mare şi poate fi generată de deciziile de la summit-ul Consiliului European, de intrarea Greciei în faliment, dar şi de alegerile de la Atena. Va fi cerere de euro, ceea ce va duce la devalorizarea monedei naţionale. Eu văd Grecia într-o situaţie fără ieşire din punct de vedere politic, iar dacă stânga radicală va câştiga, nu ne putem aştepta decât la elemente care să afecteze şi mai mult starea din România”, explică Blănculescu. În concluzie, toată piaţa stă cu ochii pe vest şi, din câte se pare, singura mulţumire a celor legaţi de curs este că la alţii e mai rău.