Un raport elaborat de Coaliţia pentru Universităţi Curate în colaborare cu Societatea Academică din România şi Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti a realizat, potrivit mai multor parametri, un clasament al integrităţii universităţilor din România. Cea mai înaltă distincţie - cinci stele - nu a fost primită de niciuna dintre cele 44 de instituţii de învăţământ superior. Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş, Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, Universitatea „Petru Maior“ din Târgu Mureş şi Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ din Cluj-Napoca se află pe primele locuri în clasamentul de integritate al universităţilor din România, cu patru stele. Pe ultimul loc, cu zero stele, s-a clasat Universitatea „Eftimie Murgu“ din Reşiţa.

UNIVERSITATE CONSTĂNŢEANĂ DE... TREI STELE

Pe locurile următoare, cu trei stele, în clasamentul integrităţii, se situează Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Maritimă din Constanţa, Universitatea „Ştefan cel Mare“ din Suceava, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galaţi, Universitatea „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia, Academia Tehnică Militară din Bucureşti, Universitatea din Craiova, Universitatea din Oradea, Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu, USAMV Cluj-Napoca, Academia de Studii Economice din Bucureşti şi Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi.

DOUĂ STELE PENTRU ALŢII

La categoria două stele se încadrează Universitatea Naţională de Apărare „Carol I“ din Bucureşti, Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul“ din Bucureşti, USAMV Bucureşti, USAMV Banat, Universitatea „Aurel Vlaicu“ din Arad şi Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti.

LA STEAUA LUI... OVIDIUS. ŞI NU E DE BINE

Cu o singură stea au fost cotate optsprezece universităţi, printre care şi Universitatea „Ovidius“ din Constanţa. UMF „Gr. T. Popa“ din Iaşi, Universitatea „Vasile Alecsandri“ din Bacău, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Iaşi, Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, Universitatea Politehnică din Timişoara, Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti, UMF din Craiova, Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ din Bucureşti, Universitatea „Valahia“ din Târgovişte, UMF „Victor Babeş“ din Timişoara, Universitatea din Piteşti, UMF „Carol Davila“ din Bucureşti, SNSPA din Bucureşti, Universitatea Politehnică din Bucureşti, Universitatea „Transilvania“ din Braşov şi Universitatea din Petroşani se înscriu şi ele pe lista ruşinii unei singure stele.

Universitatea „Eftimie Murgu“ din Reşiţa nu a primit nicio stea şi i-a fost oferit premiul "Codaş Absolut”.

CRITERII DE IERARHIZARE

Nicio universitate de stat din România nu a fost încadrată, însă, la categoria de cinci stele, pentru că nu au fost îndeplinite criteriile de corectitudine, transparenţă şi meritocraţie în urma evaluării.

Cele 44 de universităţi intrate în clasament au fost ierarhizate în funcţie de următoarele criterii: transparenţă şi corectitudine administrativă (punerea la dispoziţie a informaţiilor de interes public), corectitudine academică (existenţa regulilor şi procedurilor de prevenire şi combatere a plagiatului şi dacă funcţionează), calitatea guvernanţei (nepotism, concursuri trucate, cazuri de corupţie la nivelul conducerii), managementul financiar (achiziţii publice, declaraţii de avere ale persoanelor aflate la conducerea universităţilor), meritocraţie (evaluarea performanţei) şi antidiscriminare.

Astfel, universităţile cu cele mai multe stele respectă principiul transparenţei, oferind informaţii corecte şi complete, au performanţe academice recunoscute şi au un site actualizat.

CUM S-A DESFĂŞURAT EVALUAREA

Evaluarea universităţilor din România s-a desfăşurat în trei etape. În prima etapă a fost testat principiul transparenţei şi au fost cerute o serie de documente care vizează activitatea universităţilor, au fost analizate site-urile web ale acestora şi comunicatele Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Curţii de Conturi şi Agenţiei Naţionale de Integritate.

În a doua etapă, s-au făcut evaluări pe teren, au fost realizate întâlniri cu studenţii, cu reprezentanţi ai conducerii, cadre didactice şi sindicate, precizează autorii clasamentului. Nu în ultimul rând, a fost calculat scorul citărilor prezente pe Google Academic.

Rezultatele raportului arată o medie de transparenţă de 8, universităţile respectând în proporţie de aproximativ 80 la sută principiul transparenţei.

În ceea ce priveşte corectitudinea academică, s-a constatat că majoritatea universităţilor nu au luat măsuri legate de activitatea profesorilor universitari care au coordonat lucrările unor persoane condamnate pentru corupţie, 15 universităţi având plagiate semnalate chiar la nivelul conducerii. Media acestui criteriu este de 5.

Felul în care conducerile organizează viaţa de zi cu zi a universităţilor, concursurile pentru cadrele didactice sau deciziile universitare se situează la o medie de 6. Media la corectitudinea financiară este de 7, iar meritocraţia este de 3.

Evaluarea criteriului meritocraţiei a fost realizată în funcţie de numărul de citate academice, întrucât, conform raportului, citatul academic este principala formă de recunoaştere a meritelor în lumea academică.

La acest criteriu, în fruntea clasamentului se află Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, cu o medie de 394 de citări, urmată de Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj, cu 357 de citări, şi USAMV din Cluj-Napoca, cu 336 de citări. Pe ultimul loc se află Universitatea „Aurel Vlaicu“ din Arad, cu o medie de cinci citări.

Rezultatele raportului arată că integritatea universitară reprezintă o problemă la nivelul sistemului educaţional, cu o medie de 6, şi că performanţa academică este prezentă la doar o treime din universităţi.

CE E DE FĂCUT?

Printre sugestiile făcute de reprezentanţii Societăţii Academice din România se numără închiderea universităţii aflate la coada clasamentului şi crearea unui nou organism de acreditare care să nu fie numit politic şi care să se schimbe o dată la câţiva ani. "În primul rând, trebuie un nou organism de acreditare în România, organismul de acreditare ARACIS nu a retras niciodată nimănui acreditarea şi acum avem DNA în jumătate din universităţi. Trebuie un organism care să nu fie numit politic, să fie privat, să se schimbe o dată la câţiva ani. Ar trebuie să existe şi o Agenţie de integritate, care să facă, pur şi simplu, poliţia universităţilor şi a şcolilor”, a declarat Alina Mungiu, preşedintele Societăţii Academice din România.