Peste 40% din angajaţii români au spus că se confruntă cu relaţii profesionale inadecvate, în care, de exemplu, şeful sau colegii ţipă unii la alţii, iar aproximativ 33% stau des sau foarte des peste program, potrivit unui studiu realizat de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii. Rezultatele studiului arată că lucrul peste program este activitatea cu efecte negative cel mai frecvent menţionată de respondenţi. Astfel, aproape 17% se simt copleşiţi de volumul de muncă şi nu-şi pot permite să-şi ia nici pauza de masă. Aproape 11% au declarat că, în acest context, şi-au pierdut concentrarea şi puterea de muncă. Totodată, relaţiile profesionale inadecvate sunt foarte frecvente pe piaţa muncii din România, astfel că 41% dintre intervievaţi spun că au dificultăţi în acest domeniu, respectiv că, spre exemplu, şeful sau colegii ţipă unii la alţii la locul de muncă. De asemenea, organizaţiile nu au proceduri interne pentru rezolvarea acestor situaţii, majoritatea conflictelor stingându-se amical. Angajaţii din sectorul privat sunt mai afectaţi de aceste fenomene decât cei din sectorul public, iar numărul persoanelor stresate la slujbă în Bucureşti este dublu faţă de alte zone ale ţării. În plus, femeile se simt mult mai stresate la locul de muncă decât bărbaţii (62% faţă de 53%) şi acuză dureri de cap (59% faţă de 45%), insomnii (32% faţă de 22%) sau oboseală (56% faţă de 43%). Pe de altă parte, bărbaţii sunt mai predispuşi la a se elibera de stres fumând mai mult (31% faţă de 20%) sau consumând mai multe băuturi alcoolice (17% faţă de 5%). În ciuda acestor aspecte, între 73 şi 93% dintre angajaţii români se simt mulţumiţi de diferite aspecte la locul de muncă. Cele mai mici procente de mulţumire s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov. Studiul s-a desfăşurat în perioada mai-iunie 2010 şi a vizat incidenţa mobbingului (hărţuire psihologică) la locul de muncă. Cercetarea s-a desfăşurat în cadrul proiectului \"Femeia contează!\", derulat de şase organizaţii partenere: Asociaţia Colfasa, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, CRFPS Pro Vocaţie, Asociaţia Agora, Asociaţia Femeilor din România şi PRODEST Scarl-Italia, fiind cofinanţat din Fondul Social European, prin POSDRU 2007-2013. Respondenţii au avut vârste între 18 şi 65 de ani, neinstituţionalizaţi, care au sau au avut experienţa muncii.