Prin dispariţia Prea Fericitului Părinte Teoctist, Biserica Ortodoxă Română (BOR) traversează cea mai neagră perioadă din istoria sa posdecembristă. Chiar dacă este considerată una dintre instituţiile de încredere în rîndul românilor, Biserica nu a fost ocolită de scandaluri de colaborare cu Securitatea şi interese francmasonice pentru preluarea puterii. Se pare că succesiunea la tronul patriarhal a trezit un mare interes în rîndul Înalţilor ierahi, nu puţine fiind vocile care susţin că în acest moment se dă o adevărată luptă între tradiţionalişti şi modernişti (ecumenişti). Tradiţia bisericească spune că favoritul pentru scaunul de Patriarh este Mitropolitul Daniel al Moldovei şi Bucovinei, însă în cursă s-au înscris şi Bartolomeu al Clujului şi Teofan al Olteniei. Avînd în vedere că au trecut 41 de zile de la vacantarea scaunului, Sfîntul Sinod se va întruni mîine, în Aula Palatului Patriarhiei, pentru a-l desemna pe cel care va conduce destinele credincioşilor ortodocşi români. După deschiderea şedinţei extraordinare, Locţiitorul Patriarhului anunţă numele ierarhului care va prelua conducerea şedinţei, invitîndu-l să o prezideze. Pe durata şedinţei, preşedintele este asistat de primii doi Episcopi-vicari cu cea mai veche hirotonie în treapta arhierească. Fiecare votant primeşte un buletin de vot, după care împătureşte buletinul cu ştampila către exterior în urna specială. Votarea este obligatorie, regulile BOR spunînd că devine Patriarh candidatul care a obţinut jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate. Dacă nici unul dintre candidaţi nu întruneşte majoritatea, în aceeaşi şedinţă se procedează la o nouă votare. Dacă nici de data aceasta nu s-a obţinut majoritatea, se repetă scrutinul pînă cînd unul din candidaţi o obţine. Colegiul Electoral Bisericesc este constituit din membrii Adunării Naţionale Bisericeşti (organism format din membrii Sfîntului Sinod şi din cîte trei reprezentanţi ai fiecărei eparhii, doi laici şi un cleric), şi cei ai Adunării Eparhiale vacante (Patriarhul este şi Arhiepiscopul Bucureştilor, Adunarea eparhială fiind formată 30 de membri, din care 20 mireni şi 10 clerici). Din Colegiu mai fac parte, ca membri de drept, cîte un decan şi cîte un director, dar şi clerici de la instituţiile de învăţămînt teologic din cele şase mitropolii.