BOLILE CRONICE NE DECIMEAZĂ Aproape pretutindeni în lume, oamenii trăiesc mai mult şi mor mai puţini copii. În schimb, lumea se confruntă cu bolile şi dizabilităţile vieţii moderne, relevă cel mai amplu studiu realizat până acum privind speranţa de viaţă şi principalele ameninţări la adresa sănătăţii. Ultimul studiu de acest gen a fost făcut public în 1990, iar atunci, principala problemă de sănătate era mortalitatea copiilor sub 5 ani, cu peste zece milioane de decese anual. De atunci, campaniile de vaccinare a copiilor împotriva unor boli ca poliomielita şi pojarul au redus numărul deceselor la această categorie, la circa şapte milioane. Mai mult, atunci, malnutriţia reprezenta principala ameninţare pentru sănătatea copiilor. Astăzi, peste tot cu excepţia Africii, copiii tind mai curând să fie îndopaţi decât subnutriţi.

Odată cu scăderea mortalităţii infantile, creşte însă numărul de boli cronice şi dizabilităţi care afectează organismul uman, mai târziu în cursul vieţii, au constatat cercetătorii. Hipertensiunea a devenit principalul risc pentru sănătate, pe plan global, urmată de fumat şi consumul de alcool. ”Factorul care împovărează cel mai mult sănătatea globală nu îl constituie morţile premature, ci bolile cronice, leziunile, afecţiunile mintale şi toate bolile legate de oase şi articulaţii”, a explicat unul dintre conducătorii studiului, Christopher Murray, directorul institutului de evaluare a sănătăţii de la Universitatea Washington. În ţările dezvoltate, astfel de afecţiuni reprezintă, în prezent, peste jumătate din problemele de sănătate, situaţie la care contribuie şi îmbătrânirea populaţiei. În timp ce speranţa de viaţă este în ascensiune aproape în toată lumea, la fel creşte şi numărul anilor pe care oamenii îi vor trăi cu probleme de vedere sau auz ori cu probleme de sănătate mintală.

TOPUL MALADIILOR UCIGAŞE La studiu au contribuit peste 480 de cercetători din 50 de ţări, care au colectat date furnizate de diferite alte studii, cercetări şi analize realizate până în 2010, într-un efort finanţat în principal de Fundaţia Bill & Melinda Gates. Între concluziile sale se remarcă o largă diversitate între factorii care îi ucid pe oameni, în funcţie de regiunea globului în care trăiesc. Una dintre constatările sale cele mai frapante este astfel faptul că în America Latină, cauza cu numărul trei a deceselor în rândul bărbaţilor o reprezintă omuciderile, element aflat pe locul 21 pe plan mondial şi pe locul 57 în Europa. Totodată, sinuciderile, care se află tot pe locul 21 pe plan global, sunt cauza numărul nouă a deceselor în rândul femeilor din ”cercul sinucigaş” al Asiei, ce se întinde din India până în China. În America de Nord şi Europa occidentală, suicidul se află pe locul 14, respectiv 15 în acest clasament. De remarcat totodată că diabetul ucide mai mulţi oameni din categoriile de vârstă 15-49 de ani în Africa decât în Europa occidentală, cu 8,8 decese faţă de unu la 100.000. În acelaşi timp, în Asia Centrală şi de Sud-Est se înregistrează cea mai mare incidenţă a atacurilor cerebrale în rândul tinerilor adulţi, cu 15 cazuri din 100.000 de decese, în America de Nord, acest raport fiind de 3 la 100.000.

Pe plan global, bolile cardiovasculare şi atacul cerebral rămân asasinul numărul unu. O altă tendinţă ce reflectă îmbătrânirea demografică, cancerul de plămâni a urcat pe locul cinci între cauzele deceselor, iar alte forme de cancer, cum sunt cel de ficat, stomac sau colon se află şi ele în top 20. La rândul său, SIDA a sărit de pe locul 35 între cauzele deceselor în lume în 1990, tocmai pe locul şase. Dacă în general, în lume, oamenii mor în mai mare măsură din cauza bolilor cronice, în Africa este valabilă tendinţa inversă şi principalele ameninţări continuă să le reprezinte boli ca SIDA, malaria şi tuberculoza, iar experţii avertizează că lupta împotriva acestor boli nu trebuie pierdută din vedere. Bolile epidemice infecţioase sunt de aşa natură încât dacă nu le acorzi atenţie, proliferează, a subliniat Jennifer Cohn, coordonator medical la Medici fără Frontiere, care recunoaşte însă necesitatea de a lua măsuri şi împotriva răspândirii altor probleme de sănătate în Africa, între care bolile cardiace şi diabetul. Alţi specialişti au notat că este nevoie de mai multe informaţii concrete, înainte de a face schimbări majore în politica de sănătate publică.