Preşedintele SUA a promulgat, ieri, în timpul unei ceremonii la Washington, o lege care permite militarilor homosexuali să îşi declare deschis orientarea, punând capăt, astfel, unei interdicţii aflate în vigoare de 17 ani. “Ţara voastră are nevoie de voi, ţara voastră vă cheamă şi vom fi onoraţi să vă primim în rândurile celei mai performante armate din lume”, a declarat Obama, adresându-se compatrioţilor săi homosexuali, înainte de a promulga textul de lege adoptat la sfârşitul săptămânii trecute de Senatul american, după lungi negocieri. Peste 13.000 de membri ai armatei au fost daţi afară, conform acestei politici, ce a fost impusă de Bill Clinton, în 1993, ca un compromis. Opozanţii spun că această schimbare aprobată de Congres, săptămâna trecută va leza moralul trupelor în vreme de război. La începutul lunii, un raport al Pentagonului spunea însă că schimbarea ar avea un impact redus asupra coeziunii forţelor americane din Irak şi Afganistan. Numeroşi activişti au participat la ceremonia de semnare. Noua lege va intra în vigoare la 60 de zile de la obţinerea tuturor semnăturilor necesare.

De asemenea, preşedintele Obama a dat asigurări că nu a renunţat la reforma în materie de imigraţie, în pofida eşecului din Congres pe tema proiectului de integrare a tinerilor imigranţi în SUA. Proiectul numit DREAM a fost exclus, sâmbătă, printr-un vot al Senatului. Proiectul viza facilitarea integrării tinerilor imigranţi care au acceptat să facă studii superioare şi să intre în armată. Obama se declarase dezamăgit de rezultatul votului. În cursul unei întâlniri cu congresmeni hispanici, Obama a reiterat că nu va renunţa la proiectul DREAM. Preşedintele a insistat din nou asupra determinării sale de a reforma sistemul imigraţiei, subliniind că aceasta va rămâne o prioritate a viitorului Congres. În cursul campaniei electorale din toamnă, Obama criticase obstrucţionarea de către republicani a proiectului reformei imigraţiei.

Pe de altă parte, Casa Albă a redactat un proiect de decret prezidenţial care să oficializeze detenţia pe termen nelimitat a anumitor deţinuţi de la Guantanamo, dar autorizându-i, în acelaşi timp, să conteste încarcerarea. Acest decret priveşte în special deţinuţii suspectaţi de activităţi teroriste încarceraţi la Guantanamo, pe care administraţia americană îi consideră prea periculoşi pentru a-i elibera. Documentul nu a fost încă prezentat preşedintelui Obama, fiind, deci, departe de a fi pus în aplicare. De asemenea, decretul prevede o examinare periodică a statutului deţinuţilor care nu pot fi judecaţi de tribunalele federale sau de comisiile militare. Aproximativ 174 de persoane sunt, în continuare, deţinute în închisoarea de la baza navală americană din Guantanamo, în Cuba. Preşedintele Obama a promis că va închide acest centru militar de detenţie până în ianuarie 2010. Dar, în faţa opoziţiei Congresului, care a interzis orice transfer de deţinuţi pe teritoriul SUA, cu excepţia judecării lor, el s-a văzut nevoit să renunţe la ea. Preşedintele a apreciat că detenţia nelimitată este o alternativă. Pe de altă parte, Senatul american este pe cale să examineze un proiect de lege care, dacă va fi adoptat, va împiedica închiderea centrului de detenţie de la Guantanamo şi orice proces în baza dreptului comun pentru aceşti deţinuţi.