Preşedintele ales al SUA ar putea detensiona relaţiile dintre ţara şi Cuba, eliminînd, totodată, unele restricţii impuse insulei comuniste, după 46 de ani de tensiuni şi embargo-uri. ”Este timpul unei noi strategii”, a declarat Barack Obama în timpul campaniei electorale, referindu-se la relaţiile dintre cele două ţări, care nu au legături diplomatice reale. SUA au impus insulei un embargo în 1962, după eşecul invadării acesteia, pentru a încerca să înlăture de la putere regimul lui Fidel Castro. De atunci, acesta a fost consolidat de mai multe ori, iar Cuba a evaluat la 93 de miliarde de dolari costul acestuia pentru economia sa. Obama ar putea decide, într-o primă fază, revizuirea restricţiilor impuse călătoriilor în Cuba. Americanii de origine cubaneză primesc rar permisiunea de a merge în Cuba şi pentru o perioadă de timp limitată. Călătoriile sînt interzise pentru cetăţenii americani care nu au legături cu această insulă. ”Nu există ambasadori mai buni ai libertăţii decît americanii de origine cubaneză. De aceea voi autoriza imediat şi fără limitări călătoriile şi trimiterea de fonduri către insulă”, a declarat Obama în timpul campaniei. El a promis, de asemenea, reexaminarea restricţiilor impuse cubanezilor exilaţi în SUA pentru a le permite acestora să le trimită bani rudelor.

Barack Obama a declarat că este dispus să discute direct cu preşedintele cubanez Raul Castro, care l-a înlocuit pe fratele său, Fidel, nevoit să renunţe la putere din motive de sănătate. Washingtonul ar putea, de asemenea, să retragă Cuba de pe lista statelor care susţin terorismul, explică Archibald Ritter, cercetător la şcoala de relaţii internaţionale Norman Patterson din Ottawa, subliniind că o astfel de măsură ar avea un impact pozitiv în relaţiile dintre cele două ţări. Îmbunătăţirea relaţiilor ar putea veni şi din domeniul comerţului. SUA sînt din ce în ce mai atrase de posibilităţile oferite de vecinul lor. În pofida embargo-ului, americanii sînt deja, în mod paradoxal, principalii furnizori de mărfuri în Cuba, care importă 84% din nevoile alimentare ale populaţiei. Un alt argument pentru Havana este petrolul. Autorităţile cubaneze estimează la 21 de miliarde de barili rezervele neexploatate de ţiţei în zona economică exclusivă din Golful Mexic. Misiunile de exploatare au început cu ajutorul brazilienilor şi chinezilor, cu protecţia Rusiei. ”Petrolul poate juca un rol important, pe termen scurt, în relaţiile dintre cele două ţări”, consideră Terry Maris, profesor la un centru de studiu privind comerţul cubanez la Universitatea din Ohio. Embargo-ul şi sancţiunile impuse Cubei rămîn totuşi subordonate unui imperativ al politicii externe americane, care pledează pentru menţinerea lor: acestea constituie un mijloc de presiune considerabil asupra Cubei.