Presa americană aprecia vineri că, închizînd centrul de la Guantanamo, Barack Obama a declarat sfîrşitul războiului împotriva terorismului aşa cum a fost definit acesta de predecesorul său, George W. Bush, începînd, astfel, refacerea imaginii SUA în lume. Anunţul despre închiderea centrului de detenţie de la Guantanamo în decurs de un an, despre sfîrşitul închisorilor secrete ale CIA din străinătate şi stoparea interogatoriilor coercitive trimite un semnal puternic în lume, scrie ”Washington Post”, evocînd ”o nouă eră de după 11 septembrie”. ”Din condei, Obama a declarat finalul războiului împotriva terorismului aşa cum a fost definit acesta de preşedintele Bush. El a pus punct, rapid şi în mod neaşteptat, unei epoci care oricum se termina, cu un sentiment de revoltă a publicului împotriva abuzurilor de putere ale administraţiei”, adaugă cotidianul.

”Los Angeles Times” ridică semne de întrebare referitoare la soarta celor 245 de deţinuţi de la Guantanamo şi cum vor fi judecaţi aceştia. Cotidianul îşi exprimă respectul faţă de voinţa lui Obama de a pune capăt politcilor controversate ale predecesorului său. La rîndul său, ”Chicago Tribune” se întreabă dacă deţinuţii de la Guantanamo, care sînt bănuiţi de terorism, pot fi consideraţi prizonieri de război doar pe timpul conflictului sau pînă atunci cînd nu vor mai reprezenta o ameninţare, subliniind cît de grea este lupta împotriva extremiştilor violenţi.

În acest context nou creat de deciziile preşedintelui american, omologul său rus, Dmitri Medvedev, a declarat ieri că Rusia este pregătită să coopereze cu SUA în Afganistan, în lupta împotriva terorismului. ”Trebuie să fie un parteneriat complet şi echitabil”, a adăugat liderul de la Kremlin, făcînd aluzie la cooperarea în combaterea traficului de droguri şi terorismului. ”Să sperăm că noua administraţie americană va fi suficient de încununată de succes precum precedenta în probleme legate de Afganistan”, a adăugat preşedintele rus. Obama declarase joi că administraţia sa se angajează să acorde atenţia şi resursele sale Afganistanului şi Pakistanului şi să utilizeze aceste resurse cu înţelepciune.

John McCain crede că Obama nu a luat în considerare toate consecinţele închiderii Guantanamo

”Barack Obama se confruntă cu provocări mari în calitate de preşedinte şi este posibil să fi luat o decizie pripită în privinţa închiderii centrului de detenţie de la Guantanamo, fără a lua în considerare toate repercusiunile”, a declarat senatorul John McCain, fostul rival din alegeri al lui Obama. John McCain este de părere că preşedintele Obama ar fi trebuit să ia în calcul unde se vor duce deţinuţii de la Guantanamo. McCain a declarat că, în loc să închidă baza de la Guantanamo, el ar fi permis comisiilor militare să îşi continue activitatea. În pofida viziunilor lor diferite cu privire la soluţionarea celor mai mari probleme cu care se va confrunta preşedintele, McCain s-a declarat dispus să colaboreze cu acesta, în orice mod posibil.

Un fost deţinut de la Guantanamo, eliberat de SUA, s-a dovedit a fi unul dintre liderii filialei yemenite a reţelei al-Qaida, incident ce ar putea avea efecte asupra închiderii penitenciarului militar american de pe teritoriul Cubei, relatează ”New York Times”. Said Ali al-Shihri este suspectat de implicare în atentatul care a vizat, în septembrie 2008, ambasada SUA din Yemen. Bărbatul fusese eliberat de SUA în 2007, a participat la un program saudit de reabilitare, dar a devenit membru al filialei al-Qaida din Yemen. Rolul său a fost anunţat într-o înregistrare difuzată pe Internet, iar informaţia a fost confirmată de un oficial din cadrul serviciilor de securitate americane. Dezvăluirea a fost făcută în contextul în care unii congresmeni republicani au criticat ordinul preşedintelui Barack Obama de închidere a bazei de la Guantanamo.

Hillary Clinton, primită cu entuziasm la conducerea diplomaţiei americane

Hillary Clinton a beneficiat de o primire triumfală la conducerea diplomaţiei americane, joi, în prima sa zi la Departamentul de Stat american, unde şi-a început imediat activitatea, contactînd mai mulţi lideri din Orientul Mijlociu. Clinton a primit vizita preşedintelui Barack Obama şi a vicepreşedintelui Joe Biden. Împreună au participat la nominalizarea a doi diplomaţi: George Mitchell, artizanul păcii din Irlanda de nord, în funcţia de emisar pentru Orientul Mijlociu şi Richard Holbrooke, pentru Afganistan şi Pakistan. Adresîndu-se diplomaţilor şi angajaţilor din cadrul Departamentului de Stat, fosta Primă Doamnă s-a disociat de administraţia Bush, criticată pentru că a favorizat utilizarea forţei în detrimentul diplomaţiei.

Hillary Clinton şi-a început prima zi de lucru contactînd mai mulţi lideri străini, printre care preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, ministrul israelian al Afacerilor Externe, Tzipi Livni şi regele Abdallah al II-lea al Iordaniei. Potrivit purtătorului de cuvînt al lui Abbas, ea a vorbit despre necesitatea spijinirii preşedintelui Abbas şi a Autorităţii Palestiniene în vederea încheierii unei păci juste şi durabile, cît mai curînd posibil. La rîndul său, Tzipi Livni a preconizat reluarea cît mai curînd a negocierilor de pace cu Autoritatea Palestiniană, din care va fi exclusă mişcarea islamistă Hamas, împotriva căreia Israelul a desfăşurat o ofesivă în Fîşia Gaza. Ea a propus totodată ca Israelul să participe la efortul internaţional de ajutorare a populaţiei civile din Gaza, foarte grav afectată de bombardamentele israeliene. Clinton a fost primită cu mesaje de felicitare din partea omologilor săi străini, Bernard Kouchner, care a felicitat-o şi pentru ”noul spirit american” pe care îl reprezintă şi Frank-Walter Steinemeier, care s-a angajat să contribuie la ”crearea unei lumi cu mai mulţi prieteni şi mai puţini oponenţi”.