Preşedintele american era dispus să renunţe la tratatul pentru dezarmare nucleară mai degrabă decât la planurile privind instalarea de elemente ale scutului antirachetă în România, potrivit unei discuţii telefonice cu omologul său rus Dmitri Medvedev. Chestiunea scutului antirachetă şi-a pierdut din importanţă după ce Barack Obama a renunţat la planurile predecesorului său, George W. Bush, de a instala un radar în Cehia şi zece rachete de interceptare cu rază lungă de acţiune în Polonia. Însă, a fost readusă brusc în discuţie de delegaţia rusă la începutul lunii februarie. Rusia a cerut o clauză în tratatul pentru dezarmare nucleară care să prevadă că SUA nu mai au dreptul să mai schimbe planurile de apărare antirachetă. Disputa a fost alimentată şi de anunţul României, că va găzdui interceptori în cadrul noului sistem. Această decizie a dus la o conversaţie telefonică dură între Dmitri Medvedev şi Barack Obama, în 24 februarie. „Dmitri, am ajuns la un acord”, i-ar fi spus liderul de la Casa Albă omologului său rus, exasperat, potrivit consilierilor săi. „Nu putem face acest lucru. Dacă înseamnă să renunţăm la tratat şi să nu îl încheiem, aşa că fie. Dar nu mergem pe această cale”, a spus Barack Obama, după care a închis. Unii dintre consilierii săi au declarat că nu l-au văzut niciodată atât de nervos. O fotografie i-a surprins figura tensionată în acel moment de incertitudine.

După o nouă discuţie între cei doi şefi de stat, oficialii de la Moscova şi Washington au anunţat vineri că un nou tratat pentru reducerea arsenalului strategic va fi semnat în 8 aprilie, la Praga. Potrivit Preşedinţiei americane, în baza acestui tratat numit „noul START”, arsenalele nucleare ale celor două ţări vor fi limitate la 1.550 de ogive fiecare. Rusia ar avea în prezent 3.000 de ogive, iar SUA 2.200. Potrivit ministrului rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, documentul nu conţine nicio clauză care să faciliteze desfăşurarea unui scut american antirachetă ce ar reprezenta o ameninţare pentru Moscova. Negocierile au depăşit cu multe luni termenul-limită convenit de cele două părţi şi s-au desfăşurat în mai multe oraşe, Londra, Moscova, Geneva, Singapore, Copenhaga sau Washington. În dispută a intervenit şi şeful diplomaţiei bulgare, Nikolai Mladenov, care a apreciat că amplasarea unui scut antirachetă în Europa ar demonstra cetăţenilor de pe continent că NATO este preocupată şi de siguranţa lor şi nu numai de operaţiuni din cealaltă parte a lumii.