Barack Obama a început miercuri să primească aleşi americani pentru a încerca să iasă, în cele din urmă, din impasul bugetar, dar republicanii l-au sfidat pe preşedinte, acceptând să trimită doar o delegaţie redusă la Casa Albă. În cea de-a noua zi de criză politică, susceptibilă să provoace, după 17 octombrie, o incapacitate de plată fără precedent, Obama a oficializat şi nominalizarea lui Janet Yellen pentru funcţia de preşedinte al Rezervei Federale, reuşind să liniştească puţin pieţele. Dar acestea din urmă rămân sensibile de la începutul paraliziei bugetare, la 1 octombrie. Nicio negociere oficială nu a avut loc între democraţi, majoritari în Senat, Casa Albă şi republicani, care controlează Camera Reprezentanţilor. În această săptămână, Barack Obama are programate întâlniri cu grupurile democrat şi republican din fiecare Cameră. Astfel, preşedintele american a început seria întâlnirilor, miercuri după-amiază, cu cei 200 de democraţi ai Camerei. Însă un purtător de cuvânt al preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, republicanul John Boehner, a anunţat că doar 18 negociatori republicani au mers la sediul Executivului. „O întâlnire nu merită osteneala decât dacă este menită să ajungă la o soluţie”, a subliniat Boehner.

Casa Albă a reiterat apelul său către John Boehner în vederea supunerii cât mai repede posibil la vot a bugetului şi creşterii plafonului datoriilor. Preşedintele Obama oferă asigurări că suficienţi republicani moderaţi se vor alătura democraţilor în această Cameră de 435 de membri, pentru a constitui o majoritate. Însă Boehner, susţinut inclusiv de membri ai mişcării populiste Tea Party, ostilă compromisului, cere Executivului concesii în materie de cheltuieli sociale, în special asupra modificării Legii sănătăţii, promulgată în 2010 de Obama.

ÎNGRIJORARE GENERALĂ În lipsa unui acord în Congres, administraţiile centrale americane desfăşoară activităţi reduse la minim de opt zile, iar sute de mii de salariaţi au fost trimişi în concediu fără plată. În plus, familiile militarilor ucişi în lupte nu mai primesc indemnizaţii şi trebuie să-şi plătească singure funeraliile, o situaţie pe care preşedintele, „foarte tulburat” când a aflat, a ordonat, miercuri, să se rezolve imediat. Câteva ore mai târziu, Pentagonul a anunţat că o fundaţie privată va oferi fondurile necesare. Această criză fără precedent din 1996 încoace îngrijorează pieţele şi guvernele străine. În lipsa creşterii plafonului legal al datoriilor SUA (fixat în prezent la 16.700 de miliarde de dolari americani) de către Congres până la termenul-limită de 17 octombrie, prima economie mondială nu se va mai putea împrumuta de pe pieţele de obligaţiuni şi nici nu va mai putea să ramburseze anumiţi creditori.

OCDE, care regrupează cele 34 de state cele mai industrializate din lume, s-a alăturat, miercuri, avertizărilor emise de instituţiile internaţionale, apreciind că ţările dezvoltate vor aluneca din nou în recesiune dacă SUA nu vor reuşi să crească plafonul datoriilor lor. Speriate de blocajul de la Washington din ultimele zile, unele pieţe mondiale şi-au revenit uşor miercuri, o tendinţă atribuită nominalizării lui Janet Yellen, cunoscută pentru faptul că este favorabilă unei politici monetare acomodative, la preşedinţia Rezervei Federale. Yellen, care îl va succeda pe Ben Bernanke, va trebui confirmată în funcţie de Senat, unde republicanii dispun de o minoritate de blocaj. Apreciind că Yellen este extraordinar de calificată, Obama a cerut Senatului să aprobe cât mai repede nominalizarea sa.