Preşedintele Barack Obama a numit, miercuri, prin decret, patru responsabili cu rang înalt, în pofida avertismentelor lansate de republicanii din Congres, pregătind astfel terenul pentru o campanie electorală agresivă, în încercarea de a obţine, peste zece luni, un nou mandat la conducerea SUA. ”Atunci când Congresul refuză să acţioneze, iar asta dăunează economiei noastre şi generează riscuri pentru oameni, este de responsabilitatea mea, ca preşedinte, să fac ce pot fără el”, a declarat Obama în cursul unei vizite întreprinse în statul Ohio, anunţând numirea lui Richard Cordray la conducerea noului birou de protecţie financiară a consumatorilor (CFPB). Cordray este un democrat care s-a ilustrat, în perioada mandatului său precedent de secretar al Justiţiei în statul Ohio, anchetând băncile pentru abuzurile comise în împrumuturile imobiliare. Această acţiune în forţă a provocat reacţii exagerate din partea republicanilor care, cu începere din luna iulie, au profitat de minoritatea de blocaj de care dispun în Senat, pentru a se opune numirii lui Cordray, după ce anterior se declaraseră împotriva unei prime candidate, Elizabeth Warren. Ei l-au acuzat pe Obama că ”terfeleşte în picioare Constituţia”.

Candidat la propria succesiune, Barack Obama continuă să acţioneze conform unei strategii lansate în vară, şi anume de a se prezenta ca apărător al clasei mijlocii, puternic afectată de criză, în faţa republicanilor acuzaţi că ţin partea celor înstăriţi. În aceeaşi ordine de idei, Casa Albă a anunţat, miercuri după-amiază, alte trei numiri prin decret, la biroul pentru relaţiile de muncă, organizaţie condamnată de republicani ca favorizând sindicatele. Un probabil recurs în justiţie din partea adversarilor lui Obama nu va determina suspendarea lui Cordray, care îşi va prelua funcţia, indiferent de evoluţia situaţiei. Cu toate acestea, în absenţa confirmării din partea Senatului, el va ocupa postul numai provizoriu, până la începutul anului 2013.

MAI PUŢINI MILITARI SUA vor renunţa la mii de militari, în cadrul unei revizuiri ample a politicii de apărare, vizând reduceri importante de cheltuieli în următorul deceniu. Schimbările prezentate ieri vor pune capăt, probabil, unei politici de decenii de a menţine o forţă suficientă pentru două războaie simultane. Această idee a fost dezbătută ani la rând. Preşedintele Obama a anunţat planurile împreună cu secretarul Apărării, Leon Panetta. În următorii zece ani, Pentagonul trebuie să îşi reducă în cheltuielile cu peste 450 de miliarde de dolari. Alte reduceri de cheltuieli, de 500 de miliarde de dolari, ar putea fi decise la începutul lui 2013, în condiţiile în care o comisie a Congresului nu a reuşit să ajungă la un acord privind reducerea deficitului bugetar. În pofida anunţului, Obama a subliniat că bugetul militar al SUA va continua să crească, dar într-un ritm mai lent. Oficiali americani au dat asigurări că scăderea numărului de militari va fi făcută în urma unei revizuiri a strategiei de către comandanţi. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney, a descris reducerile drept ”chirurgicale”.