Preşedintele american, Barack Obama, şi-a reasigurat aliaţii est-europeni de sprijinul SUA, ieri, la Varşovia, subliniind că ”Polonia, România şi statele baltice nu vor fi singure, în contextul actualei crize ucrainene”. ”Articolul 5 este clar - un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor. Iar ca aliaţi, avem o datorie solemnă - o obligaţie care ne leagă prin tratat - să apărăm integritatea voastră teritorială. Şi o vom face”, a adăugat preşedintele american. El a reasigurat Polonia, România şi statele baltice de sprijinul SUA şi NATO, pe fondul crizei din Ucraina. ”Acestea nu sunt doar vorbe. Sunt angajamente de nezdruncinat susţinute de cea mai puternică alianţă din lume şi de forţele armate ale SUA - cea mai puternică armată din istorie. Vedeţi angajamentul nostru, astăzi. În avioanele NATO pe cerul ţărilor baltice. În navele aliate care patrulează în Marea Neagră. În sporirea exerciţiilor în care forţele noastre se antrenează împreună. Şi în prezenţa americană crescută şi de durată aici, pe teritoriul polonez. Facem aceste lucruri nu pentru a ameninţa vreo naţiune, ci pentru a apăra securitatea şi teritoriul nostru şi al prietenilor noştri”, a asigurat el. Obama s-a referit şi la propunerea sa de alocare a unui miliard de dolari pentru dislocarea de noi forţe americane, terestre, aeriene şi navale, în Europa de Est. Dacă va fi aprobat de Congres, acest plan va fi măsura cea mai concretă a lui Obama de a-şi reasigura aliaţii din Europa de Est şi de a transmite Rusiei că Washingtonul se opune unui răspuns ferm la acţiunile sale în Ucraina.

Barack Obama şi-a exprimat susţinerea pentru noul preşedinte ucrainean, pro-occidentalul Petro Poroşenko. De asemenea, el a denunţat ”tacticile obscure şi agresiunea Rusiei în Ucraina”. ”Nu vom accepta niciodată ocuparea Crimeei de către Rusia şi nici încălcarea suveranităţii Ucrainei”, a asigurat liderul american. La rândul său, cancelarul Angela Merkel a reafirmat ameninţarea sancţiunilor economice la adresa Rusiei, dacă aceasta nu va contribui la stabilizarea crizei din Ucraina. În a doua parte a zilei de ieri, preşedintele american a ajuns la Bruxelles, pentru summitul G7, a cărui agendă este dominată de criza din Ucraina şi relaţiile cu Rusia.

RĂZBOIUL CONTINUĂ Trei militari ucraineni au fost răniţi într-un asalt cu armament greu, în noaptea de marţi spre miercuri, la care au participat sute de insurgenţi pro-ruşi, la Lugansk, în estul ţării. Atacul a fost lansat marţi seara, asupra unei poziţii a Gărzii Naţionale, de către peste 300 de rebeli echipaţi cu arme automate, lansatoare de rachete şi mortiere, susţinuţi de lunetişti, a anunţat Ministerul de Interne, în subordinea căruia se află acest corp de voluntari. Asaltul a durat peste zece ore, iar forţele ucrainene au ripostat până la ultima muniţie. Ministerul a afirmat că şase atacatori au fost ucişi. Niciun bilanţ din partea separatiştilor nu era disponibil ieri dimineaţă. Oraşul Lugansk, unde separatiştii au proclamat o republică populară, la fel ca în oraşul Doneţk, este afectat de lupte intense, de la începutul săptămânii. Insurgenţii au asediat, luni, sediul regional al grănicerilor. Tot luni, o explozie la cartierul general al separatiştilor s-a soldat cu opt morţi, potrivit Poliţiei. Separatiştii au denunţat un atac aerian, însă Kievul a dezminţit, iar Rusia a condamnat o ”crimă împotriva propriului popor”.

LEGEA MARŢIALĂ Preşedintele interimar ucrainean, Oleksandr Turcinov, a ordonat secretarului Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare (SNBO), Andrei Parubii, să examineze, în regim de urgenţă, propunerea de a institui legea marţială în regiunile Doneţk şi Lugansk. Ministrul Apărării, Mihailo Koval, a declarat vineri că militarii ucraineni au curăţat complet o parte din estul ţării de insurgenţi pro-ruşi. Peste 200 de persoane - militari ucraineni, separatişti şi civili - au fost ucise în operaţiunea antiteroristă lansată de puterea ucraineană la 13 aprilie, cu scopul de a înăbuşi insurecţia armată pro-rusă în regiunile Doneţk şi Lugansk. Recent, armata ucraineană a decis suplimentarea trupelor şi a echipamentelor de luptă la frontiera cu Rusia şi la graniţa cu regiunea separatistă moldoveană Transnistria.

APROAPE DE COLIZIUNE Un avion de vânătoare rusesc de tip Su-27 a trecut extrem de aproape de o aeronavă de recunoaştere americană, deasupra Oceanului Pacific, incidentul având loc la sfârşitul lunii aprilie, dar fiind anunţat ieri, relatează ”Washington Times”. Un avion de recunoaştere de tip RC-135, aparţinând Forţelor Aeriene americane, zbura, pe 23 aprilie, deasupra Oceanului Pacific, la 100 de kilometri de coastele Rusiei şi la nord de Japonia. Un avion de vânătoare rusesc de tip Su-27 a urmărit aparatul american, iar la un moment dat l-a şicanat, în încercarea de a enerva echipajul, susţin surse americane. Incidentul a fost înregistrat de echipajul aeronavei americane. Colonelul Steven Warren, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, a declarat că avionul RC-135U se afla într-o misiune de rutină, în spaţiul aerian internaţional, în momentul în care a fost interceptat.

SITE-UL OSCE, ATACAT Site-ul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a fost vizat de un atac informatic ieri dimineaţă, anunţă organizaţia. ”S-au mobilizat forţe care încearcă să limiteze libertatea de exprimare; este inacceptabil”, a reacţionat, pe Twitter, Dunja Mijatovic, purtătorul de cuvânt al OSCE, care a precizat că nu se cunoaşte originea acestui atac. Atacul cibernetic intervine în contextul în care OSCE este implicată în soluţionarea conflictului separatist din Ucraina.

Pe de altă parte, observatorii OSCE dispăruţi în estul Ucrainei sunt deţinuţi în regiunea Lugansk, a anunţat, ieri, un oficial pro-rus de la Doneţk, fără a oferi informaţii despre răpitori. Membrii celor două echipe de observatori ai OSCE dispărute în Ucraina sunt în viaţă, a anunţat, marţi, secretarul general al OSCE, Lamberto Zannier. Patru observatori OSCE au dispărut pe 26 mai, în regiunea Doneţk. Alţi patru observatori OSCE şi un translator ucrainean au dispărut pe 29 mai, în regiunea Lugansk. Alţi 11 observatori OSCE au fost deţinuţi pentru scurt timp, pe 28 mai, la Doneţk.