Noul preşedinte american, Barack Obama, a ordonat închiderea centrului de detenţie de la Guantanamo. Obama a semnat decretul de închidere a Guantanamo în Biroul Oval, înconjurat de militari în retragere, după o reuniune pe tema politicii de interogare şi menţinere în detenţie a persoanelor suspectate de terorism. ”Mesajul pe care îl transmitem lumii este că SUA va continua lupta împotriva violenţei şi terorismului şi vom face acest lucru cu vigilenţă. Vom face acest lucru eficient şi într-un mod în concordanţă cu valorile şi idealurile noastre”, a declarat noul preşedinte american. Cu aceeaşi ocazie, Obama a semnat decrete privitoare atît la detenţia prizonierilor, cît şi la tehnicile de interogare. Unul dintre aceste decrete stipulează că SUA trebuie să se conformeze Convenţiei de la Geneva referitoare la modul de tratare a prizonierilor. Unul dintre decretele semnate joi stipulează că CIA va închide cît mai repede posibil şi toate centrele de detenţie pe care le are în prezent şi că nu va mai avea un astfel de centru de detenţie pe viitor. Dezvăluirea existenţei unor închisori secrete în care CIA deţinea şi interoga suspecţi de terorism în străinătate, în timpul administraţiei Bush, a stîrnit reacţii pe plan internaţional.

Amiralul în rezervă Dennis Blair, care a fost desemnat de preşedintele Obama la conducerea comunităţii americane de informaţii (DNI), a declarat, joi, în cadrul unei audieri în faţa unei comisii a Senatului, că ”tortura este ilegală, imorală şi ineficientă”. El s-a angajat să nu sprijine activităţile de supraveghere efectuate fără autorizaţie legală. În numele războiului împotriva terorismului care a fost lansat la 11 septembrie, de preşedintele Bush, principala agenţie americană de informaţii, CIA, controlată de DNI, a recunoscut că a recurs la practici considerate în general drept tortură. Serviciile americane de informaţii au fost criticate şi pentru înfiinţarea unui program controversat de interceptări extrajudiciare.

Încă un jurămînt

Miercuri, Barack Obama a luat decizia extraordinară de a depune pentru a doua oară jurămîntul în funcţia de preşedinte al SUA, deoarece în cursul ceremoniei de marţi, două cuvinte din textul acestuia au fost inversate. Obama a pronunţat textul jurămîntului în Sala Hărţilor de la Casa Albă. ”Am hotărît să o mai facem o dată pentru că a fost atît de distractiv”, a spus el, înainte de a depune jurămîntul a doua oară. ”Eu, Barack Hussein Obama, jur solemn să îndeplinesc cu credinţă funcţiile de preşedinte al SUA şi, în măsura posibilităţilor mele, să apăr, protejez şi apăr Constituţia SUA”, a spus el, în numai 30 de secunde. Vicepreşedintele SUA, Joe Biden, l-a criticat, miercuri, pe preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, John Roberts, la o zi după ce acesta l-a încurcat pe Barack Obama la depunerea jurămîntului. Biden urma să conducă o ceremonie la Casa Albă pentru depunerea jurămîntului de către funcţionari de rang înalt, după ce a pronunţat jurămîntul pentru membrii Cabinetului ale căror nominalizări fuseseră confirmate. În momentul în care Barack Obama i-a amintit vicepreşedintelui că a îndeplinit formalităţile doar pentru un grup şi l-a uitat pe celălalt, Biden a replicat: ”Nu am o memorie aşa de bună ca a preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, John Roberts”. Critica l-a vizat direct pe respectivul, care îi citise cu o zi în urmă lui Barack Obama jurămîntul.

Administraţia de la Washington strînge cureaua

Preşedintele american a început, miercuri, aplicarea promisiunilor din campanie privind eforturile de rezolvare a crizei economice, retragerea militarilor americani din Irak, implicarea în procesul de pace din Orientul Mijlociu şi închidera centrului de la Guantanamo. După ceremonia de depunere a jurămîntului, în care toată lumea a văzut promisiunea unei rupturi cu politicile predecesorului său, Obama s-a întors fără ezitare la realitate. Miercuri a fost, pentru Obama, o ocazie pentru a semna primele decrete prezidenţiale, dintre care cel privind îngheţarea salariilor unor colaboratori ai săi de rang înalt, care cîştigă cel puţin 100.000 de dolari pe an. ”În această perioadă cu dificultăţi economice, familiile americane sînt obligate să strîngă cureaua şi asta va face şi Washigtonul”, a precizat Obama. El a stabilit, de asemenea, reguli de etichetă pentru membrii adminstraţiei sale, precum aceea de a nu accepta cadouri din partea grupurilor puternice de lobby care acţionează în numele grupurilor de interese. Dar, în condiţiile în care tot mai multe întreprinderi anunţă concedieri, criza financiară care îi preocupă pe americani este principala prioritate a lui Obama. La 24 de ore după ce le-a cerut compatrioţilor săi să se ridice şi să reia sarcina reconstruirii Americii, Obama s-a întîlnit cu consilierii săi economici pentru a discuta un vast plan de relansare a economiei americane, care ar putea costa 825 de miliarde de dolari, constînd în lucrări publice sau deducţii fiscale.