Preşedintele SUA, care l-a primit, joi, la Casa Albă, pe şeful diplomaţiei chineze, şi-a exprimat intenţia de a consolida cooperarea cu China, atît pentru a face faţă crizei economice mondiale, cît şi pe plan militar, în pofida incidentului maritim de duminică. Obama i-a spus şefului diplomaţiei chineze, Yang Jiechi, că vrea să construiască o ”relaţie pozitivă şi constructivă”, dar a abordat în acelaşi timp şi chestiuni sensibile privind drepturile omului şi situaţia din Tibet. Liderul de la Casa Albă l-a primit pe Yang în ziua în care s-au împlinit 50 de ani de la revolta din Tibet împotriva prezenţei chineze, iar declaraţiile oficiale americane rostite cu această ocazie au tensionat din nou relaţiile cu Beijingul, după ce duminică, cinci vase chineze au hărţuit o navă americană în Marea Chinei de Sud.
În timp ce Obama sublinia ”importanţa creşterii nivelului şi frecvenţei dialogului militar dintre Statele Unite şi China pentru a evita noi incidente”, un înalt oficial american anunţa că distrugătoare vor escorta toate navele americane din Marea Chinei de Sud. În plus, activişti pentru drepturile omului au anunţat joi că familia avocatului disident chinez dispărut Gao Zhisheng a fugit în SUA. Discuţiile dintre Obama şi Yang au fost precedate de un protest al Chinei faţă de o rezoluţie de susţinere a Tibetului adoptată miercuri de Camera Reprezentanţilor. Preşedintele american a abordat acest subiect cu şeful diplomaţiei chineze: el şi-a exprimat ”speranţa de a vedea progrese în dialogul dintre Guvernul chinez şi reprezentanţii lui Dalai Lama”. Obama a subliniat şi că ”promovarea drepturilor omului reprezintă un aspect esenţial al politicii externe mondiale a SUA”. După reuniune, Yang le-a cerut din nou SUA să respecte poziţia Beijingului în ceea ce priveşte Tibetul, afirmînd că afacerile tibetane sînt ”exclusiv afaceri interne”. Vineri, premierul chinez, Wen Jiabao, a declarat că Beijingul este deschis la discuţii cu reprezentanţii lui Dalai Lama, dacă liderul spiritual tibetan va renunţa la ceea ce autorităţile chineze descriu drept separatism. Wen a dat asigurări că politicile chineze faţă de Tibet sînt corecte şi că regiunea este paşnică şi stabilă.
În cursul reuniunii de joi, Obama şi Yang au discutat şi despre Coreea de Nord, în condiţiile în care această ţară, devenită putere nucleară, se pregăteşte pentru ceea ce Phenianul numeşte lansarea unui satelit de comunicaţii, dar care ar putea fi, de fapt, un test al unei rachete cu rază lungă de acţiune. Cei doi oficiali au vorbit şi despre Pakistan, Afganistan şi Sudan. Obama voia să discute şi despre mijloacele prin care cele două puteri economice pot coopera împotriva crizei, cu trei săptămîni înainte de un summit al G20, unde preşedintele american îl va întîlni pentru prima dată pe omologul său chinez, Hu Jintao. SUA acuză China de manipularea monedei, în timp ce Beijingul este alarmat de tentaţiile protecţioniste din SUA. Obama şi Yang au convenit că ”SUA şi China trebuie să coopereze strîns şi urgent pentru a stabiliza economia mondială, stimulînd cererea internă şi externă şi pentru circularea creditului”. Vineri, premierul chinez şi-a exprimat îngrijorarea privind activele chineze plasate în SUA, pe fondul crizei economice. ”Am împrumutat mulţi bani SUA. Bineînţeles că sîntem îngrijoraţi în legătură cu siguranţa activelor noastre”, a spus Wen, în timpul conferinţei de presă tradiţionale din ultima zi a sesiunii Parlamentului. Premierul a subliniat că ”Beijingul este cel mai mare creditor al Washingtonului”.
Preşedintele SUA a prelungit cu un an sancţiunile vizând Iranul
Barack Obama a anunţat joi că prelungeşte sancţiunile vizînd Iranul, pentru că “republica islamică reprezintă în continuare o ameninţare extraordinară pentru securitatea naţională, politica externă şi economia SUA”. Obama a anunţat prelungirea sancţiunilor economice impuse de fostul şeful al statului Bill Clinton în martie 1995 printr-o notificare publică. Distanţîndu-se de politica administraţiei Bush, Obama a declarat că este dispus să lanseze un dialog direct cu Iranul, în mai multe dosare, de la cel nuclear pînă la situaţia din Afganistan, unde forţele NATO se confruntă cu o intensificare a insurgenţei talibane. Administraţia Obama intenţionează şi să invite Teheranul la o conferinţă internaţională consacrată Afganistanului, aflat la graniţa cu Iranul, ce va avea loc în cursul acestei luni. Republica islamică a anunţat că este dispusă să ia în considerare o astfel de invitaţie. Însă, SUA şi Iranul au în continuare o serie de diferende, printre care cel mai important este cel legat de programul nuclear al Teheranului. Washingtonul afirmă că acesta vizează construirea de arme nucleare, în timp ce Teheranul dă asigurări că are scopuri civile.
SUA au suspendat relaţiile diplomatice cu Iranul în timpul crizei din 1979-1981, cînd un grup de studenţi iranieni au ţinut 52 de diplomaţi americani ostatici în ambasada SUA, timp de 444 de zile. Obama afirmă că este dispus să întindă o mînă Iranului, “dacă acesta îşi descleştează pumnul”. În replică, preşedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, a spus că este dispus la discuţii cu Washingtonul, dar a cerut în prealabil o schimbare fundamentală a politicii americane din Orientul Mijlociu.