Cu o zi înaintea marcării a 13 ani de la atentatele de la 11 septembrie, Obama a prezentat aseară, într-un discurs solemn la Casa Albă, strategia SUA vizând slăbirea şi, în final, distrugerea grupării teroriste Statul Islamic. ”Vreau ca americanii să înţeleagă natura ameninţării şi să aibă încredere în faptul că vom fi capabili să-i facem faţă”, a declarat el, promiţând, la o lună după lansarea unor ”atacuri aeriene chirurgicale” în Irak, o nouă fază, mai ofensivă, dar rămânând totodată credincios motto-ului său: fără trupe americane de luptă la sol.

Principalul semn de întrebare vizează efectuarea unor eventuale bombardamente pe teritoriul sirian, unde jihadişti sunniţi, împotriva cărora luptă şi regimul de la Damasc, sunt bine implantaţi. Casa Albă a rămas mută asupra acestui punct, marţi. Ieri, însă, publicațiile ”The Washington Post” și ”The New York Times” au anunțat că Obama se pregăteşte să autorizeze raiduri aeriene în Siria, în cadrul strategiei de luptă împotriva insurgenţilor islamişti din gruparea Stat Islamic (SI). Preşedintele SUA este gata să extindă în Siria campania de raiduri aeriene care îi vizează de peste o lună pe combatanţii grupării Stat Islamic din Irak, ce deţine controlul asupra unor părţi importante din teritoriile celor două ţări. ”Barack Obama este decis să combată SI în orice loc unde există obiective strategice ale grupării”, a explicat Michele Flournoy, fost secretar adjunct al Apărării. ”Gruparea Stat Islamic nu respectă frontierele internaţionale. Nu-i putem lăsa un refugiu. Cred că preşedintele va fi foarte clar în acest sens”, a adăugat Michele Flournoy.

PUNCT ȘI DE LA CAPĂT ”Un deceniu de război se încheie”, spunea Obama la începutul celui de-al doilea său mandat, la depunerea jurământului, în ianuarie 2013, evocând retragerea din Irak şi Afganistan. În mai puţin de doi ani, datele problemei s-au schimbat. Chiar dacă angajamentul este acum de o natură diferită şi în pofida faptului că Preşedinţia dă asigurări că acesta nu va fi echivalentul războiului din Irak, operaţiunea militară americană lansată la începutul lui august va dura. ”Poate că va lua un an, poate doi, poate trei”, recunoştea, în urmă cu câteva zile, secretarul de stat american, John Kerry. „Preşedintele nu va face anunţuri precise cu privire la calendar, dar nu este vorba despre o operaţiune pe termen scurt”, a subliniat, marţi, Josh Earnest, un purtător de cuvânt al Casei Albe. O probă a acestei schimbări de paradigmă este faptul că Obama a recunoscut că, pentru a duce la bun sfârşit lupta împotriva unei grupări care nu are ce căuta în secolul XXI, SUA trebuie să deblocheze resurse superioare celor pe care le consacră în prezent acestei regiuni.

Percepţia ameninţării s-a schimbat în rândul populaţiei SUA de la decapitarea celor doi jurnalişti americani, James Foley şi Steven Sotloff, revendicată de SI, care a difuzat înregistrările video cu execuţiile acestora. Potrivit unui sondaj realizat pentru ”The Washington Post” şi ABC News, peste două treimi dintre americani (71%) susţin acum atacurile aeriene americane în Irak ce vizează SI, faţă de 54% în urmă cu trei săptămâni şi doar 45% în iunie. În plus, un american din doi consideră că preşedintele a fost prea prudent faţă de înaintarea fulgerătoare a jihadiştilor care vor să creeze un califat de o parte şi de alta a frontierei dintre Irak şi Siria.

KERRY PREGĂTEȘTE TERENUL Secretarul de stat american, John Kerry, a sosit ieri într-o vizită neanunţată la Bagdad, pentru a-şi exprima sprijinul faţă de noul Guvern irakian, în lupta sa împotriva insurgenţilor din gruparea Statul Islamic. Şeful diplomaţiei americane a efectuat vizita la Bagdad în cadrul unui vast turneu în Orientul Mijlociu, menit să consolideze o coaliţie de peste 40 de ţări împotriva insurgenţilor din gruparea Statul Islamic, care provoacă teroare în regiuni din Siria şi Irak.

Cel puţin 12 persoane au fost ucise și alte 31 rănite, ieri, într-un dublu atentat la Bagdad, în momentul în care secretarul de stat american se afla în capitala irakiană. Atentatul s-a produs în apropierea unui baraj al Poliţiei, într-un cartier din estul Bagdadului.

LIDERI REBELI UCIȘI Cel puţin 28 de lideri ai grupării rebele Ahrar al-Sham, care participau la o reuniune în provincia Idleb din nord-vestul Siriei, au fost ucişi marţi, într-un atentat, a anunţat Observatorul Sirian al Drepturilor Omului. Frontul Islamic - în cadrul căruia Ahrar al-Sham este principala componentă - a anunţat că liderul Ahrar al-Sham Hassan Abboud, alias Abu Abdallah al-Hamawi, a fost ucis într-o explozie a cărei cauză nu a fost stabilită încă.

Frontul Islamic luptă atât împotriva forţelor regimului de la Damasc, cât şi a jihadiştilor grupării Statul Islamic (SI), izgoniţi de rebeli din regiunea Idleb, în martie 2014. Provincia Idleb, cu excepţia capitalei - care poartă acelaşi nume şi se află sub controlul regimului -, este controlată în prezent de mai multe grupări rebele, inclusiv Frontul Islamic. Criza din Siria, care a început în martie 2011 printr-o mişcare de contestare a regimului lui Bashar al-Assad, reprimată imediat de către putere, s-a transformat în câteva luni într-un conflict între rebeli şi forţele guvernamentale. Apoi s-a complicat în 2014, odată cu ascensiunea jihadiştilor din cadrul SI, împoriva cărora luptă atât insurgenţii, cât şi forţele regimului.

ÎNCĂLCAREA CONSTITUȚIEI Camera Reprezentanților SUA a adoptat, marți, o rezoluție prin care condamnă administrația Obama pentru că l-a schimbat, în mai, pe sergentul Bowe Bergdahl pentru cinci deținuți talibani de la Guantanamo, fără să fi informat în prealabil Congresul. Rezoluția, fără să aibă alte consecințe decât un caracter simbolic, a fost depusă de republicani și a primit sprijinul unei părți a democraților (22 din 199), înregistrând în total 249 de voturi „pentru“ și 163 „împotrivă“. Schimbul a provocat o vie controversă politică. Pentru unii aleși conservatori, prețul plătit pentru Bowe Bergdahl, pe care unii îl acuză că a dezertat, era prea ridicat. În plus, unii aleși estimează că negocierea cu teroriștii reprezintă un precedent periculos.