Preşedintele SUA şi-a exprimat scepticismul în legătură cu orice acţiune militară americană majoră în Siria, precum, de exemplu, crearea unei zone de excludere aeriană, apreciind că acest lucru nu ar putea schimba cursul conflictului. Obama a făcut aceste declaraţii după ce un consilier al său de la Casa Albă a acuzat, joi, regimul sirian, în mod clar, că a utilizat gaz sarin împoriva rebelilor şi a promis, în consecinţă, susţinere militară insurgenţilor. Însă Executivul american nu a oferit detalii despre forma pe care ar putea să o ia acest ajutor militar, unii analişti preconizând că ar fi vorba despre livrări de armament uşor, însă insuficiente pentru a schimba echilibrul de forţe pe teren. Marcat de războaiele din Irak şi Afganistan şi reticent, de doi ani, să angajeze SUA într-o operaţiune militară în Siria, Obama a detaliat în schimb pe larg opţiunile şi consecinţele unei intervenţii, aşa cum i-au fost prezentate de experţii săi militari în Situation Room la Casa Albă. „Dacă creezi un coridor umanitar, eşti nevoit să opreşti doar avioanele să intre în acest culoar sau şi rachetele? Caz în care înseamnă că este necesar să elimini armamentul de la Damasc, deci, eşti pregătit să bombardezi Damascul? Şi ce se întâmplă în cazul unor victime civile?”, a continuat Obama. „În ceea ce priveşte depozitele pentru armament chimic ale regimului Bashar al-Assad, oare le-am cartografiat pentru a fi siguri că nu lansăm o bombă asupra unei instalaţii pentru armament chimic care să ducă la uciderea de civili, exact lucrul pe care vrem să îl evităm?”, a adăugat Obama. În pofida slăbirii rapide a rebeliunii siriene în faţa forţelor armate de la Damasc, Obama şi-a exprimat îndoiala faţă de o răsturnare a situaţiei pe teren cu ajutorul unor arme antielicopter sau antitanc livrate de SUA. Obama se află de mai multe luni sub presiunea unor congresmeni republicani precum senatorul John McCain, dar şi a unor oficiali de rang înalt din cadrul administraţiei sale, să furnizeze un ajutor de tip letal rebeliunii siriene. SUA se limitează, pentru moment, la un ajutor de tip neletal de 250 de milioane de dolari. Casa Albă a anunţat luni, în cadrul G8, o suplimentare cu 300 de milioane de dolari a unui ajutor umanitar, sumă care ridică asistenţa umanitară americană totală la 810 milioane de dolari. „Nu putem să avem o situaţie haotică într-o ţară de frontieră majoră ca Iordania, vecină cu Israelul”, a spus preşedintele american.

Preşedintele sirian Bashar al-Assad, implicat de peste doi ani într-un război sângeros împotriva rebelilor, a afirmat că „părăsirea puterii în contextul actual ar fi o trădare naţională”, într-un interviu acordat „Frankfurter Allgemeine Zeitung” (FAZ). El a adăugat că acest conflict va mai dura multă vreme, acuzând ţările care susţin opoziţia că împiedică eforturile de pace. Al-Assad, sprijinit de Rusia, Iran şi Hezbollahul libanez, refuză de la începutul revoltei împotriva regimului său, în martie 2011, să părăsească puterea, aşa cum cer opoziţia şi ţările occidentale care o susţin. Violenţele s-au soldat deja cu peste 93.000 de morţi, potrivit ONU.