Barack Obama şi-a repetat, ieri, în faţa a sute de mii de persoane, jurământul de a proteja şi apăra Constituţia SUA, la o zi după ce şi-a asumat oficial funcţia de preşedinte, în cadrul unei ceremonii private, la Casa Albă. Ceremonia de duminică s-a desfăşurat conform legii, care stipulează ca preşedinţii să fie învestiţi la 20 ianuarie. Pentru că această dată a căzut anul acesta într-o duminică, ceremonia publică a fost stabilită pentru ieri, zi care a coincis cu aniversarea zilei de naştere a lui Martin Luther King. Obama, care a ajuns de la organizator comunitar şi profesor de drept constituţional la vârful puterii, a depus din nou jurământul, ieri, în faţa mulţimii. După aceea, Obama a rostit un discurs în care a prezentat priorităţile sale în timpul celui de-al doilea său mandat. Preşedintele a lansat un apel la coeziune către poporul american şi s-a angajat să menţină alianţele puternice în întreaga lume şi să consolideze instituţiile americane. El a cerut acţiuni pentru reforma imigraţiei, pentru protejarea drepturilor minorităţilor sexuale şi pentru diminuarea incidentelor violente provocate cu arme de foc.

SĂRBĂTOARE GENERALĂ Ziua s-a încheiat cu balul de învestitură, organizat la Palatul Congresului din capitala SUA. Printre invitaţi au figurat cântăreţi ca Beyonce, Katy Perry, Stevie Wonder şi actori ca Jamie Foxx şi Jennifer Hudson. Evenimentele de ieri au fost mai puţin spectaculoase ca acum patru ani, când 1,8 milioane de persoane s-au adunat în centrul Washingtonului. Ieri, oficialii au estimat o participare de 800.000 de persoane. La începerea celui de-al doilea mandat, americanii îl percep pe Obama drept un lider puternic, care nu renunţă la convingerile sale şi care poate să-şi ducă la capăt obiectivele, potrivit unui sondaj. Rata de aprobare a preşedintelui este de 52%, printre cele mai mari de la începutul primului său mandat. Popularitatea, ajunsă acum la 59%, a crescut de la 50% în timpul campaniei de anul trecut împotriva lui Mitt Romney.

PROBLEME MAJORE Acum că petrecerea s-a sfârşit, preşedintele se întoarce la treabă, confruntat cu o naţiune mai divizată ca oricând, de la Războiul Civil de acum 150 de ani, care a suprimat rebeliunea statelor sudice şi a pus capăt sclaviei. Obama a condus ţara prin multe provocări în primii săi patru ani: încheierea războiului din Irak, începerea retragerii trupelor americane din Afganistan, salvarea economiei aflate în colaps şi câştigarea sprijinului pentru o reformă de proporţii în domeniul sănătăţii. Rămân însă probleme majore, iar succesul său în rezolvarea acestora îi va defini locul în istorie. Democraţii lui Obama şi republicanii din opoziţie se află într-un război politic în privinţa controlului armelor şi administrării finanţelor ţării. De asemenea, Obama trebuie să decidă dacă va lansa un atac împotriva instalaţiilor nucleare iraniene, un lucru pe care nu pare dispus să îl facă, insistând că mai este timp pentru diplomaţie, în pofida presiunilor israeliene de a decide acţiuni militare cât mai curând. Obama se va confrunta în plus cu războiul civil din Siria, cu tensiunile israeliano-palestiniene, cu răcirea relaţiilor cu Rusia, dar şi cu o serie de dispute maritime în Asia.

OMUL DE REZERVĂ Eric Shinseki, secretarul american al Veteranilor, a lipsit de la ceremonia de ieri, pentru că a fost desemnat să preia conducerea ţării, în cazul unui atac terorist. Shinseki, fost general de patru stele şi membru al administraţiei Obama din 2009, a fost într-o locaţie secretă pe durata ceremoniilor de la Washington. Pentru a asigura continuitatea statului în cazul unui atac terorist care ar fi decapitat conducerea SUA, Eric Shinseki, al 17-lea în ordinea succesiunii la preşedinţie, a primit sarcina de data aceasta. În 2009, Robert Gates, şeful Pentagonului, a fost cel care a stat într-o locaţie secretă.