Obiceiul „cinstirii pîinii“, reînviat la Muzeul de Artă Populară

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Obiceiul „cinstirii pîinii“, reînviat la Muzeul de Artă Populară

Cultură 15 August 2008 / 00:00 605 accesări

Muzeul de Artă Populară a fost, ieri, în ajunul praznicului împărătesc al Adormirii Maicii Domnului, gazda unui eveniment deosebit - „Cinstirea pîinii“. La această manifestare cu înaltă încărcătură spirituală, de binecuvîntare a pîinii, au participat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Cristinel Dragomir, primarul comunei Cumpăna, Mariana Gîju, stareţul Mănăstirii Dervent, părintele arhimandrit Andrei Tudor, consilieri judeţeni şi directori ai instituţiilor de cultură. Reînvierea tradiţiei de „cinstire a pîinii“ a fost organizată de Muzeul de Artă Populară şi Dobrogea Grup, companie de tradiţie în fabricarea pîinii, cu o istorie de aproape o jumătate de secol, reprezentată de preşedintele dr. ing. Fotini Teodorescu.

Preţ de aproximativ două ore, spaţiul Muzeului de Artă Populară, unde sînt tezaurizate valori de cultură materială şi spirituală din Dobrogea, dar şi din celelalte provincii istorice, s-a încărcat de sacralitate, iar tradiţiile au fost reînviate. Slujba de sfinţire a pîinii, oficiată de Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a fost precedată de un alt moment cu mare încărcătură simbolică, în cadrul programului artistic „Dobrogenii cinstesc pîinea“. Obiceiul popular specific secerişului, „Drăgaica“, a fost reconstituit de ansamblul folcloric „Dobrogeanca“, din cadrul Centrului cultural Ovidiu, ai cărui membri au vîrstele cuprinse între 3 şi 14 ani. Potrivit directorului Muzeului de Artă Populară, dr. Maria Magiru, arhaicul obicei românesc a fost reconstiuit pentru prima dată pe baza cercetării etnografice din Dobrogea. Consultantul ştiinţific în organizarea obiceiului a fost Crina Popescu, iar coregraf - Elena Dordea. Tinere cu cunune de spice de grîu s-au încins într-o horă a dragostei pentru natură şi a rodului bogat, acompaniate de un fluieraş, cărora li s-au alăturat, mai tîrziu, şi băieţii. Odată desemnată „Drăgaica“ cea mai frumoasă şi cea mai harnică dintre tinere, grupul de fete pleca, dansînd, să colinde gospodarii din sat. Jocul acestora, constînd în îmbrăţişări şi sărituri în formă de cruce, era aducător de belşug.

Potrivit Înaltpreasfinţitului Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, sărbătoarea „Cinstirii pîinii“ – întruchipare a trupului lui Hristos - este o sărbătoare deosebit de profundă. „În nicio altă sămînţă de pe pămînt nu se oglindeşte Hristos aşa cum se oglindeşte în bobul de grîu“, a specificat înaltul ierarh tomitan. Momentul ales pentru „Cinstirea pîinii”, în ajunul cinstitului praznic al Adormirii Maicii Domnului, are o semnificaţie deosebită deoarece Maica Vieţii este cea care l-a dat pe Mîntuitorul Hristos şi sub formă de pîine. Pîinea şi vinul sînt depozitare, deopotrivă, ale trecutului şi veşniciei. Bobul de grîu este o metaforă a omului, a vieţii trecute, a prezentului şi a veşniciei.

Evenimentul „Cinstirea pîinii“ s-a încheiat cu vizitarea expoziţiei tematice „Drumul pîinii în istoria Dobrogei“, amenajată la parterul Muzeului de Artă Populară, menită să reflecte drumul pîinii cea de toate zilele, de la bobul de grîu pînă în contemporaneitate.



12