Creştinii ortodocşi celebrează sâmbătă Înălţarea Sfintei Cruci, una dintre cele mai vechi sărbători creştine. Aceasta este o zi în care credincioşii postesc pentru sănătatea familiei, dar şi pentru spor şi bunăstare.

TRADIŢII ŞI OBICEIURI Potrivit tradiţiilor, pe 14 septembrie nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, precum şi alte alimente al căror miez se aseamănă cu o cruce. În unele zone din ţară, în această zi preotul sfinţeşte via şi butoaiele de vin pentru ca, în viitor, gospodarul să se bucure de o recoltă bogată. Conform altor obiceiuri, credincioşii sfinţesc la biserică ulcele noi, pline de miere şi lapte, iar de toarta căniţelor se leagă câte un fir de aţă roşie. Apoi se dau de pomană oamenilor săraci în memoria rudelor decedate. Tot la această dată se sfinţesc busuiocul, menta, măghiranul şi cimbrul, considerate ca fiind plante magice. Se spune că busuiocul alină durerile, cum ar fi cele de dinţi sau migrenele puternice. Un alt obicei spune că monedele sfinţite în ziua de 14 septembrie, păstrate în portofel, alături de o cruciuliţă, aduc belşug şi spor în muncă.

HRAMUL MĂNĂSTIRII DERVENT În această zi sfântă, mănăstirea Dervent îşi sărbătoreşte hramul de toamnă, ocazie cu care ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va săvârşi Sfânta Liturghie. După aceasta, are loc procesiunea spre Izvorul Tămăduitor, unde va fi oficiată slujba de sfinţire a apei. Mănăstirea Dervent este una dintre cele mai vestite din Dobrogea, datorită legendei celor patru cruci „crescute din pământ”. Însă, în prezent, aici se mai află doar două: cea mare, care are puteri tămăduitoare, este adăpostită în paraclisul din stânga bisericii, iar crucea mică se află în afara bisericii, în stânga altarului. Celelalte două cruci mici au fost scoase din pământ în timpul stăpânirii otomane.