Obiectivul stabilit de autorităţile române privind adoptarea monedei euro în 2014 este realist, cu condiţia menţinerii disciplinei bugetare şi a continuării reformelor economice, potrivit agenţiilor de evaluare financiară. România nu va adera la Mecanismul European al Ratelor de Schimb, ERM-2, mai devreme de 2012, potrivit planului de convergenţă prezentat, săptămîna trecută, de autorităţile române. Obiectivul anterior prevedea includerea în ERM-2 în perioada 2010-2012. România va rămîne doi ani în mecanismul ratelor de schimb, perioada minimă solicită de UE în vederea adoptării euro, pentru a se asigura că economia este pregătită să adere la uniunea monetară. Decizia nu reprezintă o întîrziere semnificativă în calendarul adoptării euro şi reflectă o evaluare realistă a posibilităţilor actuale, apreciază analiştii agenţiilor de rating. “Este logic să aştepţi pînă cînd eşti absolut convins că vei rămîne în ERM-2 pentru perioada minimă, de doi ani. Este în interesul României să continue reformele structurale şi să se asigure că deţine flexibilitatea economică necesară pentru a compensa constrîngerile mecanismului ratelor de schimb”, a declarat Remy Salters, analist la Standard&Poor's. Specialiştii apreciază că statele ar trebui să intre în mecanismul ratelor de schimb doar după ce majoritarea ajustărilor necesare adoptării euro au fost finalizate, întrucît ERM-2 limitează independenţa politicilor monetare şi fiscale.

Pe de altă parte, datele ţintă pentru adoptarea euro au fost modificate sau abandonate, în statele central-europene, pe fondul întîrzierilor survenite în procesul de reducere a deficitelor bugetare sau al problemelor privind diminuarea inflaţiei. Calendarul stabilit de autorităţile de la Bucureşti este în concordanţă cu estimările specialiştilor, iar agenţiile de rating nu au motive să modifice calificativele acordate României, au adăugat analiştii. Analistul şef pentru România în cadrul Moody's, Kenneth Orchard, a declarat că statul est-european poate adopta euro pînă în 2014, întrucît îndeplineşte majoritatea criteriilor de la Maastricht, cu excepţia inflaţiei. Inflaţia a scăzut la jumătate comparativ cu 2005, dar nivelul de 4,9% depăşeşte cu peste două puncte procentuale limita impusă pentru aderarea la uniunea monetară. “La momentul actual are loc un proces de convergenţă, iar creşterea economică este foarte rapidă. În cadrul evoluţiei, preţurile se apropie de nivelurile medii din Europa, iar acesta este un proces gradual”, a arătat Orchard. Analiştii recomandă ca guvernul să controleze cheltuielile, pentru a obţine scăderea inflaţiei. România are ca obiectiv un deficit bugetar de 2,8% din Produsul Intern Brut, pentru 2007, comparativ cu 1% în 2006, pentru a permite majorarea investiţiilor din infrastructură, dar autorităţile urmăresc să reducă dezechilibrul la 1,9%, în 2009, mult sub limita de 3% existentă în zona euro. Toate cele trei mari agenţii de rating au revizuit în creştere, cu cel puţin o treaptă, calificativele acordate României. Standard & Poor's creditează România cu "BBB minus", iar Moody's şi Fitch acordă ratingurile "Baa 3", respectiv "BBB".