O mare provocare pentru români este colectarea selectivă a deşeurilor. Dacă ajungem în state precum Italia, Anglia, Franţa ori alte ţări civilizate ale lumii, vom vedea cum, în fiecare gospodărie, gunoaiele se depozitează separat, în funcţie de tipul lor. Vom observa că există un sac pentru cartoane / hârtii, altul pentru sticle, altul pentru metal şi altul pentru deşeurile menajere şi că oamenilor nu li se pare a fi o mare pacoste dacă adună gunoaiele în europubele separate. În România, însă, acest „cult“ este abia la început. Autorităţile din multe localităţi româneşti au început să educe populaţia în acest sens. Este clar că nu se poate ca, peste noapte, românul să pună separat hârtia de cojile de ou, sticlele separat de lemn şi resturile de mâncare de dozele de la băutură. Chiar dacă au fost atraşi bani europeni pentru implementarea de proiecte pentru colectarea selectivă, educarea populaţiei se face în paşi mici. În fiecare localitate în care se colectează selectiv deşeurile, există rampe de transfer în care angajaţii serviciilor de gospodărire comunală sau ai firmelor separă deşeurile care au fost puse la grămadă. Ar fi mai uşor dacă oamenii ar face acest lucru în casele lor. Mai uşor, mai ieftin şi cu mai puţine bătăi de cap de ambele părţi. Atât pentru firmele care colectează, cât şi pentru oameni, care ar duce gunoiul mai rar dacă ar strivi pet-urile şi le-ar pune într-un sac, separat de resturile de mâncare ori cartoane.

PREA PUŢINE DEŞEURI COLECTATE Puţine sunt, însă, persoanele care înţeleg acest lucru şi care apreciază fenomenul, dacă i-am putea spune aşa. Dacă, până acum, românii puteau alege să colecteze selectiv, în scurt timp vor fi nevoiţi să facă acest lucru indiferent dacă le convine sau nu. Şi asta pentru că autorităţile locale trebuie să asigure colectarea separată pentru plastic, metal, hârtie şi sticlă de la 1 ianuarie 2016, potrivit unui proiect de lege care a fost adoptat, ieri, de Camera Deputaţilor, care transpune o directivă a UE. În privinţa transportului deşeurilor colectate selectiv, legea prevede că acesta se face numai de către operatori licenţiaţi care au contracte de delegare încheiate cu autorităţile sau au hotărâre de dare în administrare a acestei activităţi. Trist este că cele mai recente date, din 2011, arată că se separă şi se reciclează doar 12% din deşeurile menajere. Rezultatele unui studiu arată că, în mediul urban, populaţia separă în containerele speciale 6,3% (8,4 kilograme) din totalul deşeurilor reciclabile generate (134,6 kilograme de deşeuri reciclabile generate anual de o persoană). Restul de aproximativ 94% se regăsesc în masa de deşeuri colectate în amestec şi trimise spre staţiile de sortare şi depozitele de deşeuri. Şi asta în condiţiile în care în 60% dintre localităţi există containere separate pentru diferitele tipuri de deşeuri, iar autorităţile continuă să încerce să-i determine pe oameni să separe gunoaiele atunci când le aruncă.

DETERMINARE Un pas în acest sens începe să fie făcut şi în comuna Valu lui Traian. Administraţia locală, în colaborare cu firma care se ocupă de salubrizarea comunei, a gândit o modalitate prin care să determine societăţile comerciale să adune separat deşeurile. Firmele care colectează selectiv vor primi reduceri substanţiale la taxa de salubritate ce este încasată de prestatorul serviciului. „Fiecare firmă este obligată să aibă un contract cu firma de salubrizare şi, de anul acesta, plăteşte gunoiul în funcţie de cum îl adună. Dacă se gândesc la buzunarul lor, vor aduna separat, dacă nu le pasă de bani, vor aduna la grămadă“, a declarat primarul comunei Valu lui Traian, Florin Mitroi. Concret, firmele vor plăti în funcţie de câţi metri cubi de deşeuri predau firmei prestatoare: 49,59 lei/mc de deşeuri adunate la grămadă şi 12,4 lei/mc dacă sunt adunate separat. Aşadar, diferenţele sunt colosale, iar firmele nu ar trebui să se gândească de două ori la modul în care adună deşeurile. Există o justificare pentru costurile diferite şi din partea firmei de salubritate: pentru a separa deşeurile, trebuie plătiţi oameni care să facă acest lucru la rampa de transfer. Dacă ele ar fi preluate separat de la firme, acest cost nu ar mai exista, iar pet-urile, spre exemplu, ar fi valorificate direct. Acesta este un prim pas în determinarea oamenilor să separe deşeurile atunci când le depozitează pentru a le preda firmei de salubritate. În scurt timp, măsura va fi aplicată, fie că se vrea sau nu, şi persoanelor fizice. Aşadar, spor la colectarea selectivă...