Alegerea celor mai potrivite persoane pentru a ocupa funcţia de preşedinte, administrator şi cenzori, în cadrul asociaţiilor de proprietari, rămâne una dintre cele mai grele sarcini pe care locuitorii unui bloc le au de îndeplinit, în condiţiile în care o alegere greşită i-ar putea costa chiar locuinţa. De acest lucru s-au convins şi locuitorii fostului cămin de nefamilişti de pe Aleea Albatros nr. 15, din municipiul Constanţa. În ultimii ani, Asociaţia de Proprietari (AP) Albatros a adunat datorii către SC RAJA SA Constanţa în valoare de 71.901,78 de lei, sumă aferentă perioadei august 2009 - mai 2011. Potrivit preşedintelui AP, Aurel Bădoi, principalul motiv pentru neplata facturilor ar fi lipsa banilor. „Foarte mulţi locatari şi-au pierdut locurile de muncă şi nu mai pot plăti întreţinerea. Sunt câţiva cei care plătesc, motiv pentru care au fost acumulate datorii foarte mari”, a spus Aurel Bădoi. Preşedintele AP a mai spus că 11 datornici au fost daţi în judecată pentru recuperarea datoriilor, iar pentru alţi trei, procesele s-au încheiat deja, urmând să fie executaţi silit. Se pare, însă, că lucrurile nu sunt atât de simple pe cât le prezintă preşedintele asociaţiei. Odată cu solicitarea trimisă de AP Albatros către SC RAJA SA Constanţa, prin care se cerea încheierea de convenţii individuale de facturare cu locatarii fostului cămin de nefamilişti, au ieşit la iveală o serie de nereguli în gestiunea asociaţiei.

BANI LIPSĂ Pentru a putea încheia convenţiile individuale de facturare, reprezentanţii Departamentului juridic din cadrul RAJA au solicitat lista cu situaţia financiară şi implicit debitele, pe fiecare din cele 115 garsoniere de la nivelul blocului. „În urma prezentării situaţiei proprietarilor cu debite, de către preşedintele asociaţiei Aurel Bădoi, s-au constatat neconcordanţe între debitul înregistrat la RAJA şi suma datoriilor totale pe asociaţie pentru apa potabilă”, a declarat purtătorul de cuvânt al furnizorului de apă şi canalizare, Irina Oprea. Pentru clarificarea situaţiei au fost organizate mai multe întâlniri cu reprezentanţii AP. Ultima de acest fel a avut loc luni seara, când reprezentanţii RAJA s-au deplasat la blocul respectiv pentru a încerca să descopere situaţia reală a datoriilor. Din păcate, nici de această dată întâlnirea nu a avut sorţi de izbândă. Deşi, iniţial, Aurel Bădoi declarase că datoria totală către furnizorii RAJA şi RADET este de aproape 100.000 de lei (70.000 către RAJA şi peste 20.000 către RADET), el a prezentat juriştilor RAJA o listă potrivit căreia debitul total al asociaţiei (către furnizorii de utilităţi şi celelalte cheltuieli) era de 71.109 lei. „În aceste condiţii se pune întrebarea unde este diferenţa de aproape 30.000 lei şi chiar mai mult, în condiţiile în care facturile neachitate către RAJA însumează 71.901,78 lei”, a spus Irina Oprea. Ea a adăugat că, „având în vedere faptul că suntem o companie de utilităţi publice ce urmăreşte protejarea şi sprijinirea cetăţenilor”, SC RAJA SA îşi rezervă dreptul de a informa şi sesiza instituţiile abilitate cu privire la inadvertenţele din listele de plată şi debitele reale către furnizori, inadvertenţe ce conduc la prezumţia că reprezentanţii asociaţiei au săvârşit/săvârşesc în formă continuă infracţiunea de furt şi înşelăciune.

OAMENI ÎN STRADĂ PENTRU CLINICA SOŢIEI PREŞEDINTELUI ASOCIAŢIEI? Neregulile semnalate de RAJA nu reprezintă o noutate pentru locatarii blocului. Potrivit acestora, preşedintele Aurel Bădoi ar deţine aproape jumătate din camerele fostului cămin de nefamilişti. „Pe două etaje şi jumătate toate camerele sunt ale lui. Ne-a spus că vrea să cumpere tot blocul şi să-l transforme în clinică”, a declarat unul dintre proprietari, sub protecţia anonimatului. Potrivit acestuia, scopul preşedintelui Bădoi este de a-i obliga să-şi vândă camerele. În acest scop, deşi încasează lunar bani de la locatari, sumele respective nu ajung la furnizorii de servicii, lucru confirmat chiar de listele transmise către RAJA. „În listele pentru convenţiile individuale sunt anumite camere care figurează cu zero datorii, fiind cu plata întreţinerii la zi. În ciuda acestui fapt, către noi nu au mai fost făcute plăţi din ianuarie a acestui an”, a declarat Irina Oprea. Preşedintele AP are o explicaţie şi pentru dispariţia acestor bani: în loc să se plătească utilităţile, banii au fost folosiţi, la cererea locatarilor, pentru a repara subsolul. Proprietarii îl contrazic, însă, susţinând că, în ultimii 12 ani, toate lucrările care s-au făcut pentru reparaţiile blocului au fost făcute de ei, din banii strânşi special pentru acest scop. „Mie îmi vine întreţinerea şi câte 980 de lei, pe timpul verii. Pentru o cameră de cămin de nefamilişti. Nu am de ales şi plătesc, dar de fiecare dată, chitanţele pe care mi le eliberează sunt incomplete: fie nu au trecută perioada pentru care am plătit, fie nu e trecută suma, fie data, ceva trebuie să lipsească. Vrea să ne scoată datornici ca să ne execute silit şi să ne cumpere el camerele”, a spus acelaşi proprietar.

SINGURA SALVARE, EXPERTIZA CONTABILĂ Un caz deosebit este al unei femei care deţine două camere. „Mi-a venit factura, pentru două luni, 2.500 de lei. Am plătit, chiar dacă în cele două camere nu stătea nimeni şi suma era exagerat de mare. După ce am ajuns la zi cu plata, m-am dus la RAJA să închei convenţia individuală. Nu mică mi-a fost surpriza când am aflat că pe listele trimise de asociaţie către ei figurez cu o datorie de 4.000 de lei”, spune femeia. Nedumerită, ea s-a dus la administratorul AP Elena Cârneală, care i-a arătat o fişă individuală unde era trecută restantă cu suma respectivă. „Nu înţeleg cum este posibil. De unde a apărut datoria dacă după ce am plătit cei 2.500 de lei mi s-a zis că sunt la zi şi nu mai am nicio restanţă?”, întreabă femeia. Singura soluţie a locatarilor de a afla adevărul cu privire la sumele enorme pe care le plătesc lunar pentru zece metri pătraţi este de a efectua o expertiză contabilă. Din păcate, aceasta costă aproape 5.000 de lei, bani pe care oamenii nu-i au.