VREMURI GRELE Băncile trebuie să îşi reanalizeze politicile de finanţare, întrucât depozitele atrase sunt tot mai puţine, iar liniile de finanţare de la băncile-mamă dispar, spune viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR). „Este evident că odată ce aşteptăm o relansare a creditării, ea trebuie să aibă şi cerere solvabilă dar şi resurse pe care băncile trebuie să le găsească în mod creativ şi stabil, explică Olteanu. BNR discută acum cu Asociaţia Română a Băncilor (ARB) despre ce modificări trebuie aduse legislaţiei pentru ca băncile să poată acoperi obligaţiuni cu portofoliile de credite ipotecare. „Aşteptăm să vedem în ce monedă să emitem obligaţiuni şi cum să le aducem la costuri atractive, atât pentru bănci, cât şi pentru clienţii lor. În plus, trebuie să vedem dacă emisiunile de obligaţiuni vor fi supuse unei supravegheri speciale, la fel ca în alte ţări”, mai spune viceguvernatorul băncii centrale. Potrivit preşedintelui Alpha Bank, Sergiu Oprescu, având în vedere portofoliul curent de credite ipotecare, de opt miliarde euro, emisiunile de obligaţiuni ar putea genera resurse de circa 3,3 miliarde euro.

PREMIERĂ Soldul obligaţiunilor ipotecare la nivel eruopean a urcat până la 1.700 miliarde euro, la finele anului trecut, cei mai mari emitenţi fiind Spania, Danemarca, Germania, Marea Britanie, Franţa şi Suedia. România este singura ţară din UE care nu are astfel de emisiuni, lucru care trebuie să se schimbe rapid, întrucât procesul de dezintermediere a băncilor străine a fost accelerat. În primele şapte luni ale anului, băncile-mamă au redus liniile de finanţare către sucursalele din România cu 2,2 miliarde euro, de la 20,3 la 18,1 miliarde euro. În septembrie, finanţările ar fi coborât la 17,5 miliarde euro, potrivit datelor FMI. Pasivele străine din sistemul bancar local se ridică la 23,3 miliarde euro (17% din PIB).