Ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, a anunţat, ieri, la sfîrşitul întîlnirii cu directorii spitalelor de urgenţă, cîteva dintre măsurile ce vor fi luate pentru ca îngrijirea bolnavilor să fie sigură şi fără riscuri, una dintre decizii vizînd internarea obligatorie a pacienţilor în stare critică. “Doresc fluidizarea actului medical între departamentele de urgenţă şi celelalte secţii ale spitalului. Din acest motiv, am stabilit un proiect de măsuri ce va fi supus dezbaterii publice. Una dintre măsuri vizează internarea obligatorie a pacientului în stare critică. De asemenea, dacă starea pacientului necesită abordare pluridisciplinară şi niciunul dintre medici nu doreşte internarea în secţia respectivă, medicul de gardă de la unitatea de primiri-urgenţe (UPU) decide internarea obligatorie”, a spus ministrul. În lipsa unor locuri libere în secţia de profil, în care se consideră necesară internarea, bolnavul poate fi internat într-o secţie apropiată pînă la eliberarea unui loc. În cazuri excepţionale, pacientul poate fi internat cu acordul medicului şef UPU şi a conducerii spitalului. Bolnavii politraumatizaţi se internează obligatoriu în primele 24 de ore, în secţiile de chirurgie generală sau, prin acestea, la anestezie-terapie intensivă (ATI). O altă hotărîre vizează crearea unui “salon de observaţie” cu un număr minim de paturi tampon, pentru maximum 24 de ore, urmînd ca o comisie să decidă ulterior necesitatea internării. Salonul va fi dimensionat de la caz la caz, în funcţie de necesităţile spitalului. În plus, vor fi alocate minimum cinci la sută din numărul de paturi ale spitalului la internarea în gardă, pentru necesităţile UPU. Fiecare medic şef de secţie va raporta zilnic, pînă la ora 12.00, numărul de locuri libere. Ministrul va susţine creşterea numărului de ventilatoare pentru pacienţii în stare critică din secţiile de Anestezie Terapie Intensivă de la spitalele de urgenţă. În plus, în Capitală va fi creat în maximum 60 de zile un dispecerat unic pentru locurile libere din spitalele de urgenţă. Măsurile vor intra în vigoare la începutul lunii martie.

Program de lucru european pentru medicii români

În altă ordine de idei, Bazac doreşte un program de lucru european pentru medicii români, care să includă pauză de masă la prînz, gardă redusă şi, ulterior, o zi liberă, precum şi sistemul de gardă “on call” la domiciliu, în specialităţile deficitare. Programul european prevede ca timp de lucru intervalul 8.00 - 17.00, program normal, cu pauză de masă şi gardă de la ora 17.00 la 8.00 dimineaţa. “În acest sens au fost mai multe propuneri, eu o agreez pe aceasta şi sper ca directorii să mă susţină”, a spus Bazac. O altă propunere vizează menţinerea gărzii de la ora 14.00 la ora 8.00 dimineaţa (18 ore), medicul avînd posibilitatea de a pleca acasă dimineaţa (după gardă) fără a fi afectată plata salarială. Altă propunere prevede ca garda să aibă 12 ore şi să fie comasată cu contravizita după-amiază şi program de şase ore dimineaţa. Ministrul spune că, prin noul sistem de gardă, medicii ar putea fi mai bine plătiţi.

Totodată, Bazac va cere, mîine, Executivului, deblocarea a 3.000 de posturi de medici, pentru eficientizarea activităţii din spitale şi din secţiile cu număr mic de specialişti. “Voi cere deblocarea de urgenţă a 3.000 de posturi, din care 1.500 pentru rezidenţii din anii terminali şi restul specialişti. Ei ar putea merge în spitalele sau secţiile cu deficit de doctori. Vom căuta soluţii pentru a-i plăti mai bine”, a spus Bazac. După întîlnirea cu medicii directori, demnitarul a spus că există soluţii pentru îngrijiri medicale sigure şi fără riscuri.