Opt observatori occidentali din cadrul OSCE, reţinuţi de insurgenţi pro-ruşi de vineri, au fost prezentaţi ieri presei la Slaviansk, un bastion separatist din estul Ucrainei. Urmându-l pe liderul separatist local Viaceslav Ponomarev, cei opt bărbaţi, îmbrăcaţi în civil şi părând sănătoşi, au intrat în sala în care erau prezenţi aproximativ 60 de jurnalişti. ”Suntem ofiţeri OSCE cu statut diplomatic”, a declarat, în numele grupului, colonelul german Axel Schneider. ”Prezenţa noastră la Slaviansk este, fără nicio îndoială, un instrument politic pentru cei care iau decizii în regiune. Ei se vor servi de ea în negocieri. Acest lucru nu este o surpriză. Nu mă pot întoarce acasă liber”, a continuat colonelul. Primarul autoproclamat al oraşului Slaviansk, Viaceslav Ponomarev, a declarat ieri dimineaţă, înainte să-i prezinte în faţa jurnaliştilor, că ”observatorii OSCE sunt prizonieri de război”, adăugând că membrii misiunii sunt reţinuţi în sediul Primăriei. Grupul este alcătuit din şapte ofiţeri, trei germani, un polonez, un ceh, un danez, un suedez şi un traducător. Nicio informaţie nu a fost oferită despre cei patru ucraineni care-i însoţeau iniţial. Serviciile ucrainene de securitate (SBU) au afirmat sâmbătă că observatorii sunt deţinuţi în condiţii inumane şi că unul dintre ei are nevoie de ajutor medical pe care rebelii i l-au refuzat. Ieri, observatorul OSCE suedez a părăsit locul de detenţie, însoţit de doi negociatori OSCE, a constatat un jurnalist AFP.

Tot la Slaviansk, trei ofiţeri ucraineni au fost ”arestaţi” de către rebeli, a anunţat, ieri, Viceslav Ponomarev, liderul separatiştilor pro-ruşi din oraş. Acesta a precizat că este vorba despre un colonel, un comandant şi un căpitan, pe care i-a acuzat că efectuau activităţi de spionaj. ”Nu va exista niciun contact direct cu Kievul, ci doar prin intermediul OSCE”, a declarat liderul insurgenţilor pro-ruşi, apreciind că ”autorităţile ucrainene înţeleg numai limbajul forţei”.

REFERENDUM LA DONEŢK? Un referendum privind declaraţia de independenţă a regiunii Doneţk, din estul Ucrainei, va avea loc pe 11 mai, a declarat, sâmbătă, Denis Puşilin, liderul republicii populare autoproclamate de la Doneţk. Într-o conferinţă de presă susţinută la sediul administraţiei regionale, aflat, de la 6 aprilie, sub controlul unor militanţi pro-ruşi, Puşilin a anunţat că întrebarea care va fi adresată este ”Aprobaţi declaraţia de independenţă a republicii populare Doneţk?”. Între timp, militanţi separatişti pro-ruşi au ocupat, ieri, sediul televiziunii regionale de la Doneţk. Câteva zeci de militanţi în uniformă, înarmaţi cu bâte de baseball, se aflau în interior şi păzeau intrarea clădirii, interzicând accesul oricui. Un autocolant cu autoproclamata republică de la Doneţk a fost lipit peste trident, simbolul statului ucrainean, pe o placă aflată la intrare. În incinta televiziunii, şase poliţişti ucraineni, înarmaţi cu puşti de tip Kalaşnikov, observau scena, dintr-un vehicul, fără să intervină.

NOI SANCŢIUNI Noile sancţiuni internaţionale care ar putea să fie impuse încă de astăzi Rusiei sunt menite să stopeze provocările Moscovei în estul Ucrainei, a declarat, ieri, preşedintele SUA, Barack Obama. Grupul celor şapte state puternic industrializate (G7) a decis sâmbătă să extindă sancţiunile vizând Moscova, în contextul intensificării tensiunilor în estul separatist al Ucrainei. Potrivit unui oficial american, fiecare stat va stabili ce sancţiuni ţintite vrea să impună. Ambasadorii statelor UE se vor întâlni astăzi, la Bruxelles, în vederea adoptării unei liste suplimentare cu sancţiuni în faza a doua, precum, de exemplu, blocarea unor active şi impunerea unor interdicţii de călătorie. Rusia, pe care Kievul şi Occidentul o acuză că alimentează tulburările din Ucraina, a masat până la 40.000 de militari la frontiera sa de vest, unde efectuează, de câteva zile, manevre.

SUA şi Ucraina au acuzat Moscova - care dezminte - că a pătruns în mai multe rânduri în spaţiul aerian ucrainean, în noaptea de vineri spre sâmbătă, cu scopul de a provoca un război. În schimb, Moscova cere părţii adverse să facă anumite gesturi. Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a subliniat, într-o convorbire la telefon cu secretarul de Stat american, John Kerry, ”necesitatea unor măsuri urgente pentru o dezescaladare, în primul rând suspendarea operaţiunilor militare împotriva rebelilor”. La rândul său, Washingtonul cere Moscovei să garanteze securitatea observatorilor OSCE reţinuţi de separatişti la Slaviansk, acuzaţi că sunt spioni NATO. Rusia a promis să adopte toate măsurile posibile pentru eliberarea lor.