SUA şi aliaţii lor europeni au salutat progresele obţinute joi, la Geneva, în dosarul nuclear iranian, dar au decis să menţină presiunea asupra Teheranului, pentru a garanta aplicarea promisiunilor. În cursul întîlnirii de joi, reprezentanţii iranieni şi grupul 5+1 (membrii pemanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU şi Germania) au făcut progrese importante în trei dosare majore. În primul rînd, se profilează un acord privind problema îmbogăţirii de uraniu, care va permite să fie scoasă din Iran o cantitate importantă de uraniu slab îmbogăţit. Delegaţiile au ajuns la un acord de principiu pentru ca Iranul să livreze o parte din uraniul îmbogăţit în proporţie de 5% unei terţe părţi, pentru a obţine la schimb uraniu îmbogăţit în proporţie de 19,75%, destinat reactorului său de cercetare de la Teheran, aflat în totalitate sub controlul Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică (AIEA). Franţa şi Rusia s-au arătat favorabile acestui sistem şi urmează să participe la o reuniune programată la Viena, la 18 octombrie, cu experţii iranieni şi AIEA.

Un înalt responsabil american prezent la Geneva a afirmat că ”avantajul unui astfel de acord este, dacă va fi aplicat, reducerea considerabilă a rezervelor Iranului, care reprezintă un motiv de îngrijorare pentru Occident şi Israel”. De altfel, surse diplomatice occidentale apropiate dosarului nuclear iranian au evocat o cantitate de 1.200 kilograme de uraniu, ceea ce înseamnă o mare parte din rezervele iraniene. Un astfel de acord ar permite, de asemenea, Iranului să-şi salveze imaginea, în timp ce occidentalii şi Israelul se tem de mai mulţi ani că republica islamică va folosi în scopuri militare uraniul îmbogăţit. ”Acordul va contribui la restabilirea încrederii şi va oferi o ocazie mai bună diplomaţiei pentru a convinge Iranul să-şi respecte obligaţiile internaţionale”, a adăugat responsabilul american. Mai mult, acordul recunoaşte pentru prima oară ”dreptul Iranului de a îmbogăţi uraniu în scopuri paşnice”.

Pe de altă parte, iranienii au acceptat o vizită la cea de-a doua instalaţie nucleară de îmbogăţire a uraniului, iar inspectorii AIEA, printre care directorul general Mohamed ElBaradei, sînt aşteptaţi începînd de astăzi la Teheran, pentru a face această inspecţie. În acelaşi timp, grupul celor şase ţări însărcinate cu dosarul nuclear iranian şi Teheranul au decis să-şi intensifice discuţiile şi să organizeze o nouă reuniune, înainte de sfîrşitul lunii. Adjuncţii negociatorului iranian Saed Jalili şi ai şefului diplomaţiei UE, Javier Solana, se vor reîntîlni în următoarele zile, pentru a discuta despre un program de negocieri. După această deschidere nesperată a Teheranului, capitalele occidentale, obosite de anii de promisiuni fără rezultate concrete, şi-au moderat totuşi entuziasmul. Prima reacţie a venit de la americani, a căror politică de deschidere pare să fi dat roade. ”Reuniunea de la Geneva reprezintă un început constructiv, dar trebuie să fie urmată de acţiuni constructive”, a subliniat preşedintele Barack Obama.

Arabia Saudită cumpără arme ruseşti dacă Moscova nu livrează sisteme S-300 Iranului

Arabia Saudită va cumpăra o mare cantitate de armament de la Rusia, dacă Moscova va refuza să livreze sisteme de rachete antiaeriene S-300 Iranului, informează cotidianul ”Vedomosti”. Potrivit unor diplomaţi la curent cu detaliile negocierilor, costul pachetului saudit care face obiectul negocierilor este de două miliarde de dolari şi va ajunge la aproximativ şapte miliarde de dolari dacă este completat cu sisteme de rachete antiaeriene ultramoderne S-400. Contractul de livrare a sistemelor S-300 Iranului nu depăşeşte un miliard de dolari. O sursă apropiată de conducerea Ministerului rus al Apărării a confirmat că negocierile cu Arabia Saudită privind livrările de arme continuă din 2005, ele referindu-se la tancurile T-90S, vehiculele de infanterie BMP-3, elicopterele Mi-36 şi Mi-17, sistemele de rachete antiaeriene Pantsir, Bouk M-2E şi S-400. Primele contracte pot fi încheiate înainte de sfîrşitul anului, vizînd mai întîi elicopterele.

În cazul anulării contractului cu Iranul, sistemele S-300 vor fi recumpărate cu bani din buget şi vor completa arsenalul de forţe ale armatei ruse. Potrivit unui expert de la Centrul de Analiză a Strategiilor şi Tehnologiilor, Konstantin Makienko, legătura între contractul saudit şi nelivrarea sistemelor S-300 Iranului este posibilă, deoarece Arabia Saudită ştie să profite de pe urma importurilor de armament în vederea promovării intereselor sale de către ţările exportatoare.