Dezbaterea publică privind impactul lucrărilor desfăşurate în cadrul proiectului "Amenajare complexă pentru atenuarea viiturilor şi refacere plajă şi faleză Costineşti", al cărui titular este Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR), prin Direcţia Apelor “Dobrogea – Litoral” (DADL), s-a susţinut abia la sfîrşitul săptămînii trecute, dată la care lucrările erau realizate pe jumătate. Deşi a fost stabilită iniţial pentru o dată anterioară, conducerea Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) a amînat susţinerea dezbaterii pentru ziua de 23 iunie. Prezenţi la dezbaterea publică a proiectului amintit, reprezentanţii Societăţii de Explorări Oceanografice şi Protecţie a Mediului Marin “Oceanic-Club” s-au declarat profund nemulţumiţi de modul în care societatea “Trans Proiect 2001” SA a efectuat studiul de impact, considerîndu-l superficial. Directorul coordonator al organizaţiei neguvernamentale, Răzvan Popescu-Mirceni a făcut publice cîteva dintre problemele asupra cărora autorul studiului de impact nu a făcut referire. “Prima este cea referitoare la mediul marin. Proiectantul digurilor construite la intrarea în canalul ce leagă Lacul Costineşti de mare nu a luat în calcul datele privind viteza şi direcţia curenţilor marini în zona respectivă. Ca urmare, este posibil ca lucrările de construcţie a digurilor să afecteze nucleul de regenerare singurei alge perene de pe coasta românească “Cystoseira barbata”, specie care asigură baza pentru reproducerea şi dezvoltarea unor specii valoroase de peşti”, a declarat Răzvan Popescu-Mirceni. Biologul a adăugat că această specie a dispărut aproape complet în anii `80 în special din cauza poluării apelor marine, iar în prezent este în proces de redresare, pînă acum fiind identificate două zone: una la Costineşti şi a doua la Vama Veche. Reprezentanţii “Oceanic Club” au sesizat şi lipsa din studiu “a prognozelor asupra cantităţilor de humus, loess sau alte sedimente care ajung în apa marină şi, implicit, nu se poate face estimarea volumului de apă, a suprafeţelor de sub apă în care trăiesc vieţuitoare mici şi a nisipului din supralitoral, ce vor fi afectate în procesul de taluzare a falezei”. Principala problemă sesizată de Răzvan Popescu-Mirceni este cea a sărăturării apei lacului. “Lacul Costineşti este un lac de apă dulce, iar după amestecul cu ape marine, în timp, va deveni unul sărat. La dezbatere, executantul proiectului nu a prezentat studii care să ateste tipul izvoarelor cu care se alimentează acest lac. Dacă aceste izvoare sînt de compensare şi nu de presiune, atunci este foarte posibil ca în scurt timp (2-3 ani) de la sărăturarea lacului, să survină şi sărăturarea surselor de apă potabilă ale localităţii Costineşti”, a explicat Popescu-Mirceni. Acesta a subliniat faptul că “neglijenţa de care a dat dovadă autorul studiul de impact în abordarea unor probleme extrem de serioase cu privire la această lucrare ne îngrijorează şi ne face să punem la îndoială calitatea experţilor atestaţi de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului pentru elaborarea studiilor de impact”. Popescu-Mirceni a menţionat faptul că “Oceanic Club” este de acord cu necesitatea realizării unui proiect de atenuare a viiturilor la Costineşti, “dar în egală măsură considerăm că soluţionarea unei probleme nu trebuie să se realizeze provocînd altele noi, poate şi mai mari”. Avînd în vedere nemulţumirile reprezentanţilor “Oceanic Club”, am încercat să obţinem şi un punct de vedere al titularului proiectului, însă nu a fost posibil deoarece purtătorul de cuvînt al DADL, Cătălin Anton, susţine că a fost ocupat cu organizarea unei conferinţe de presă susţinută de secretarul de stat Ana Lucia Varga, şi nu a mai avut timp de altceva.