Oamenii de știință au realizat o descoperire "îngrijorătoare" cu privire la viitorul apropiat al planetei, pornind de la analiza ultimei perioade de încălzire globală din istorie: temperatura medie a oceanului planetar în ultima perioadă de încălzire globală era similară celei înregistrate în prezent, iar în ultima perioadă de încălzire globală nivelul oceanului era mai ridicat cu 6 până la 9 metri, conform unui studiu publicat joi în revista Science, transmite AFP. Concluzia oamenilor de știință de la Universitățile de stat din Oregon și Wisconsin și de la University College din Dublin este simplă, dar alarmantă: nivelul oceanului planetar ar putea crește în următoarele câteva sute de ani cu câțiva metri, fenomen cu consecințe dramatice pentru zonele de coastă, puternic populate, care ar dispărea sub valuri.

Perioada interglaciară ce a început acum 129.000 de ani și s-a încheiat acum 116.000 de ani poate fi considerată drept un sistem de referință pentru a verifica validitatea modelelor climatice și pentru a înțelege efectele creșterii temperaturii la nivelul oceanelor și mărilor.

Un studiu precedent, care a analizat această perioadă interglaciară, a demonstrat că nivelul oceanului planetar era mai ridicat cu câțiva metri, însă oamenii de știință nu stabiliseră cu claritate care erau variațiile de temperatură a apei în această perioadă ce a durat 13.000 de ani. O analiză a eșantioanelor de gheață prelevate din profunzime, din 83 de locații, a permis determinarea faptului că la începutul acestei ultime perioade de încălzire globală temperaturile de la suprafața mărilor și oceanelor erau identice cu media celor din anii 1870-1889, în perioada preindustrială. Patru milenii mai târziu, media temperaturilor crescuse cu 0,5 grade Celsius, adică exact creșterea înregistrată între anii 1995 și 2014. Cu alte cuvinte, de la începutul perioadei de încălzire de acum 129.000 de ani, oceanul planetar s-a încălzit cu 0,5 grade Celsius în interval de 4.000 de ani, pe când în actuala perioadă de încălzire globală temperatura medie a apei mărilor și oceanelor a crescut până la același nivel într-un interval de doar 125 de ani (!).

Această constatare sugerează că estimările variației temperaturilor incluse în modelele de evoluție climatică sunt mult prea mici. Aceste date îi pot ajuta pe climatologi să înțeleagă mai bine modul în care oceanele și banchizele polare reacționează în timpul unui proces de încălzire. Însă, deocamdată, ritmul topirii viitoare a ghețurile arctice și antarctice rămâne necunoscut, după cum atrage atenția Jeremy Hoffman, climatolog la Muzeul Științei din Virginia.

Conform estimărilor (care s-ar putea dovedi prea optimiste) făcute de Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei (GIEC), nivelul oceanului planetar ar putea crește între 13 și 68 de centimetri până în 2050. Un alt studiu realizat anul trecut ajungea la concluzia că nivelul apelor ar putea crește cu 2 metri în următorii 100 de ani, fapt suficient pentru a scufunda parțial mari metropole precum New York sau Miami.

Ultima perioadă interglaciară din istoria Pământului a fost provocată de o modificare a orientării axei de rotație a planetei, fapt care a antrenat o creștere a temperaturilor medii cu 2 grade mai ridicată decât media actuală.