ADIO IMPRESII, BUN VENIT DOVEZI! Ultima ședință a Comisiei juridice a Senatului a deturnat, ieri, întreaga atenție a reprezentanților mass-media aflați în Casa Poporului. Nu, nu au avut loc schimburi spumoase de replici fără scop concret între parlamentari. S-a întâmplat însă ca senatorii juriști să abordeze unul dintre subiectele fierbinți ale acestei perioade: valul de arestări preventive generat de mult-discutatul excel de zel manifestat de DNA în exploatarea unor scăpări legislative în domeniu. Concret, ieri, senatorii Cristiana Anghel (PC), Ovidiu Donţu şi Ioan Chelaru (PSD) au înaintat un amendament important la Codul Penal, în sensul că propun renunțarea la sintagma evazivă și subiectivă "suspiciuni rezonabile" între motivele care pot sta la baza măsurilor preventive ce pot fi instituite împotriva persoanelor aflate în faza cercetării penale. Mai pe românește, pentru persoane care nu au fost încă judecate, dar pe care procurorii ar vrea să le arunce "preventiv" în spatele gratiilor. Concret, cei doi senatori spun că măsurile preventive ar trebui dispuse doar dacă există "probe sau indicii temeinice” (în loc de „suspiciuni rezonabile”).

ABUZ DE SUBIECTIVISM Ca studiu de caz, în toate marile dosare așa-numite "de corupție" de la Constanța, aflate în diverse stadii ale cercetării judiciare, persoanele vizate în principal de procurorii DNA (primarul Constanței, Radu Mazăre, președintele Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, și omul de afaceri Sorin Strutinsky) sunt în arest preventiv, în arest la domiciliu sau sub control judiciar tocmai pe baza acestor "suspiciuni rezonabile". Cum se traduce sintagma? Este simplu. Procurorul are impresia că persoana vizată de el ar fi pericol public sau poate încerca să comită o infracțiune și atunci poate dispune în primă fază reținerea persoanei respective, iar apoi poate cere aruncarea după gratii a celui vizat pentru 30 de zile. Cheia abuzului stă în faptul că "suspiciunea rezonabilă" nu trebuie susținută cu dovezi, fiind suficiente părerile subiective ale procurorului. 

PRO ȘI CONTRA Exact acest gen de subiectivism, care a fost criticat atât de mass-media din SUA, de magistrați în dosarele menționate mai sus, cât și de specialiști în drept, se dorește a fi eliminat din practica judiciară. De exemplu, judecătorul care a refuzat inițial arestarea preventivă a primarului Mazăre și a omului de afaceri Strutinsky, în dosarul în care sunt acuzați de abuz, luare de mită și, respectiv, complicitate la luarea de mită, a criticat tocmai lipsa probelor care ar fi trebuit să susțină argumentația pro-încarcerare preventivă. "Argumentația Parchetului este întemeiată doar pe presupuneri și pe prezumții simple, bazate pe caracterul pretins al unor contracte publicitare", spunea judecătorul. În ciuda acestei evidențe, un alt complet de judecată a dispus măsura arestării preventive, pe baza "suspiciunilor rezonabile". Care a fost reacția unuia dintre părinții Constituției României, avocatul Lucian Bolcaș, la această răsturnare de situație? ”Nu am înțeles rațiunea arestării preventive a primarului pentru o presupusă infracțiune petrecută cu foarte multă vreme în urmă. Nu am înțeles-o nici în raport cu probele aduse de primar. Că trebuie să fie cercetat și eventual judecat înțeleg, dar, repet, rațiunea arestului preventiv nu o înțeleg”.

Revenind la amendamentul prin care se dorește eliminarea motivărilor subiective care ar putea sta la baza încarcerării unui om care încă nu s-a dovedit a fi vinovat, este evident că DNA s-a opus vehement acestei modificări. Motivul: "Adoptarea acestui amendament ar diminua semnificativ eficiența DNA".

Adică... procurorii nu ar mai putea duce oameni după gratii fără dovezi? Prea democratic...