Turiştii care vin în aceste zile la mare au parte de preţuri de vîrf de sezon, aşa că va fi imposibil să găsească o cameră dublă mai ieftină de un milion de lei pe noapte. În cazul în care turiştii doresc să aibă parte de un confort sporit şi pensiune completă, atunci trebuie să se aştepte la un tarif de recepţie de patru-cinci milioane de lei. Oficial, data de 1 august nu aduce o nouă majorare a tarifelor pe litoral, scumpirea din data de 15 iulie fiind ultima din acest sezon. Cu toate acestea, unele hoteluri continuă, în perioada 15 iulie-15 august, majorarea treptată a tarifelor cu cîteva procente, această creştere fiind, însă, foarte puţin spectaculoasă. Aceste modificări de tarife se fac în funcţie de capacitatea de ocupare a structurii de primire. Prima scădere a tarifelor de pe litoral în acest sezon va avea loc pe 15 august, dată care marchează sfîrşitului vîrfului se sezon. Atunci, tarifele practicate de hotelieri vor scădea cu aprox. 10-15 procente.

În altă ordine de idei, lipsa turiştilor străini din staţiunile româneşti se poate explica, potrivit unui sondaj Eurostat, pe lîngă stadiul în care a fost adus litoralul românesc de “strategia“ Ministerului Mediului şi a Autorităţii Naţionale pentru Turism, şi prin preferinţele europenilor de a-şi petrece concediul în propria ţară. Studiul relevă faptul că, în general, europenii pleacă de două ori pe an în concediu: 197 de milioane de cetăţeni ai UE au plecat în aprox. 408 concedii, media vacanţelor pe an fiind scăzută de către unguri şi lituanieni, care îşi iau doar un concediu în 12 luni. În plus, europenii îşi aleg pentru călătorii, de obicei, perioada iulie - septembrie, destinaţiile din apropierea casei fiind preferate de aprox. 57 de procente din cetăţenii UE. Mai mult decît atît, cea mai mare parte a europenilor nu se declară prea mari fani ai unui grad ridicat de confort în vacanţă, cei mai mulţi dintre aceştia preferînd să se cazeze în pensiuni şi să îşi autoorganizeze programul. Dintre cetăţenii UE, grecii preferă în proporţie de 90% să stea în concediu la pensiune sau motel, aceste preferinţe fiind îmbrăţişate şi de către portughezi, spanioli, polonezi şi francezi. Nu ştim dacă această notă accentuată de patrotism este dictată şi de modul în care au înţeles, de exemplu, autorităţile centrale din România să facă turism, dar în mod vizibil foarte puţini turişti străini dau staţiunile din ţara lor pe nişte staţiuni cu plaje pe care, în plin sezon estival, nu se regăsesc nici dotările impuse de limita bunului simţ. Printre cei care fac notă discordantă sînt luxemburghezii, care ar opta în proporţie de 90% pentru un concediu în afara graniţelor ţării. Acestora li se alătură belgienii, slovenii, irlandezii, austriecii, germanii şi danezii. Un alt sondaj de opinie scoate în evidenţă latura activă a cetăţinilor UE care vor de la un concediu: distracţie, shopping şi descoperirea unor lucruri interesante. În plus, majoritatea cetăţenilor UE pleacă în concediu cu partenerul de viaţă, iar dacă sînt părinţi, îi iau obligatoriu şi pe cei mici în călătorii.