Oficialii europeni au fost acuzaţi că oferă o ”mită” cinică alegătorilor irlandezi, cu numai cîteva zile înaintea referendumului pe tema Tratatului de la Lisabona, relatează ”The Daily Express”, în ediţia de marţi. Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a anunţat la Limerick, un important oraş din Irlanda, fonduri în valoare de 15 milioane de euro pentru a ajuta la recalificarea a 2.500 de şomeri. Acest anunţ i-a nemulţumit însă pe cei care susţin respingerea Tratatului la referendumul de la 2 octombrie. Nigel Farage, liderul Partidului Independenţei, formaţiune antieuropeană din Marea Britanie, a declarat că ”poporul irlandez va vedea prin această încrucişare cinică între mită şi intimidare”. Acesta este cel de-al doilea vot organizat de Irlanda pe tema Tratatului de la Lisabona, după ce la primul, în iunie 2008, textul a fost respins. Pentru a intra în vigoare, Tratatul trebuie ratificat de toate statele UE, însă criticii lui susţin că documentul oferă prea multă putere Bruxelles-ului. Parlamentarii britanici l-au aprobat fără a organiza un referendum, anul trecut. Liderul conservatorilor britanici, David Cameron, a promis că va organiza un referendum, dacă partidul său va cîştiga alegerile generale şi Tratatul nu va fi fost ratificat de toate celelalte state UE.

Pe de altă parte, numărul persoanelor care au părăsit Irlanda în decurs de 12 luni, pînă în aprilie, a fost mai mare decît cel al imigranţilor care au venit să locuiască în această ţară, pentru prima dată după 1995, relevă noi statistici publicate de radioteleviziunea irlandeză RTE. Potrivit Oficiului Central de Statistică din Irlanda, numărul persoanelor care au plecat din această ţară, în decurs de 12 luni, pînă în aprilie, se estimează că a crescut cu 40%, de la 54.300 la 65.100. În acelaşi timp, numărul imigranţilor a continuat să se diminueze, de la 83.800 la 57.300. Statisticile mai arată şi că dintre cele 65.100 de persoane care au emigrat, cei mai mulţi au fost cetăţeni est-europeni (30.100). Cetăţenii irlandezi s-au situat pe locul al doilea, cu 18.400. Imigraţia cetăţenilor non-irlandezi a înregistrat şi ea un declin, numărul persoanelor provenind din ţările UE12 - Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Bulgaria şi România - scăzînd în cea mai mare măsură, de la 33.700 în aprilie 2008 la 13.500 în aprilie 2009. Oficiul Central de Statistică informează totodată că numărul naşterilor a înregistrat un nou record, de 74.500, în decurs de 12 luni, pînă în aprilie, cea mai importantă creştere din 1896. Numărul deceselor a fost de 29.400, generînd o creştere naturală de 45.100 de persoane în aceeaşi perioadă. Potrivit Oficiului, efectul combinat al creşterii naturale şi migraţiei a generat o creştere a populaţiei de 37.300 de persoane (0,8%). Astfel, se estimează că populaţia irlandeză a ajuns la 4,46 de milioane de persoane în aprilie 2009.