Oil Terminal ar putea deveni acţionar la oleoductul Constanţa - Trieste

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Oil Terminal ar putea deveni acţionar la oleoductul Constanţa - Trieste

Economie 25 Iulie 2008 / 00:00 446 accesări

Oil Terminal Constanţa va cere acţionarului majoritar, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), în 5 august, aprobarea pentru participarea, ca acţionar, în compania care va dezvolta oleoductul Constanţa-Trieste (PEOP). Ca urmare a implicării în compania de dezvoltare a PEOP, Oil Terminal va solicita AVAS şi acordul pentru modificarea programului de investiţii pentru acest an. Reamintim că cinci state sînt implicate în construcţia oleoductului, respectiv România, Serbia, Croaţia, Italia şi Slovenia, iar proiectul urmăreşte reducerea dependenţei energetice faţă de Rusia. De altfel, România, Serbia şi Croaţia au semnat săptămîna trecută, la Zagreb, memorandumul şi articolele de asociere la compania de dezvoltare a oleoductului Constanţa-Trieste (Pan European Oil Pipeline, PEOP). În proiect sînt implicate companiile româneşti de stat Oil Terminal şi Conpet, Transnafta din Serbia şi Jadranski Naftovod din Croaţia. Capitalul social al companiei PEOP este format din 2.100 de acţiuni, cu valoarea de 100 lire sterline pe titlu, iar fiecare ţară va controla cîte o treime. Astfel, Oil Terminal şi Conpet deţin fiecare cîte 350 de acţiuni. Primul pas concret pentru înfiinţarea firmei responsabile de dezvoltarea oleoductului Constanţa-Trieste, a fost făcut în aprilie 2008, prin semnarea la Bucureşti a acordului de “naştere” a firmei, de către reprezentanţii României, Croaţiei şi Serbiei. Realizarea efectivă a proiectului depinde însă de implicarea Italiei şi Sloveniei. Proiectul PEOP va fi dezvoltat de o altă societate, din care pot face parte şi alte companii decît cele care fac parte din firma de proiect. Conpet şi Oil Terminal se pot implica şi în construcţia conductei, dar cu sprijinul statului, acţionarul majoritar al ambelor societăţi. Oleoductul PEOP, cu o lungime de 1.400 km, va traversa România, Serbia, Croaţia şi Slovenia, spre Italia, şi va fi una dintre rutele directe de transport al petrolului din zona estică a Mării Negre către piaţa europeană.

Taguri articol


12