Ministrul Afacerilor Europene din Olanda, Frans Timmermans, membru al Partidului Laburist, afiliat socialiştilor europeni, îi cere comisarului european pentru Justiţie Jacques Barrot, într-o scrisoare întinsă pe două pagini şi datată 30 mai, o întrevedere pentru a “examina în special impactul pe care l-ar putea avea aplicarea clauzelor de salvgardare asupra cooperării judiciare deja existente cu Bulgaria şi România”. În documentul cu pricina se arată că Guvernul olandez a luat decizia să prelungească asistenţa oferită celor două ţări în domeniul reformei judiciare şi sprijină recomandarea Comisiei Europene (CE) ca Mecanismul de cooperare şi verificare “să rămînă în funcţiune pînă cînd vor fi îndeplinite toate obiectivele de referinţă”. Guvernul olandez este supus presiunilor dreptei radicale pentru a adopta o poziţie mai dură faţă de România şi Bulgaria, mai ales după ce Partidul Libertăţii al lui Geert Wilders s-a clasat pe locul al doilea la alegerile europene. Acest partid a cerut excluderea României şi Bulgariei din UE. Timmermans precizează că sprijinul publicului pentru politica de extindere a UE, atît cea trecută cît şi cea viitoare, depinde de capacitatea statelor membre şi a ţărilor candidate de a pune în aplicare aquis-ul comunitar: “Este vorba de o chestiune de credibilitate. Iar noi sîntem convinşi că, în ansamblul ei, credibilitatea UE ar fi slăbită dacă aceasta nu face uz de instrumentele de care dispune atunci cînd situaţia o cere”. În consecinţă, Timmermans spune că Executivul olandez consideră că “un eventual eşec al Bulgariei şi României de a remedia satisfăcător deficienţele în chestiune ar trebui să aibă consecinţe, de exemplu aplicarea clauzelor de salvgardare din Tratatele de aderare”. Ministrul olandez subliniază, în scrisoare, că evaluările experţilor vor permite să se determine dacă asemenea măsuri trebuie luate în considerare: “În caz afirmativ, Olanda sugerează să se anunţe odată cu publicarea rapoartelor de vară că asemenea măsuri vor fi luate”. Comparativ cu celelalte rapoarte redactate de CE, raportul din vara acestui an, a cărui publicare pare a fi amînată pentru luna septembrie, este pregătit mult mai intens, fiind un fel de bilanţ în al treilea an de la aderare. Două misiuni ale experţilor CE au fost deja în România, în principal în teritoriu, o ultimă misiune fiind programată pentru sfîrşitul acestei luni. Potrivit măsurilor de acompaniere ale aderării României la UE publicate pe site-ul Comisiei Europene, Executivul european poate “aplica măsuri de salvgardare în baza articolelor 37 şi 38 ale Tratatului de Aderare, inclusiv suspendarea obligaţiei statelor membre de a recunoaşte şi executa sentinţe şi ordine judecătoreşti din România”. La ultimul raport, publicat în luna februarie, CE constata regrese în ultimele şase luni şi atrăgea atenţia asupra raportului din vară, pentru care “va fi crucial: “România trebuie să demonstreze existenţa unui sistem judiciar stabil, care funcţionează autonom şi care este capabil să identifice şi să sancţioneze cazurile de corupţie şi să menţină statul de drept. Aceasta înseamnă, în special, adoptarea legislaţiei restante, necesare pentru a moderniza sistemul juridic şi pentru a demonstra - prin instrumentarea rapidă a cazurilor de corupţie la nivel înalt - că sistemul juridic este capabil să pună în aplicare legile într-un mod independent şi eficient”.