După ce ministrul olandez de Externe, Frans Timmermans, i-a trimis, în 30 mai, o scrisoare comisarului pentru justiţie Jacques Barrot în care îi solicita o întrevedere pentru a “examina în special impactul pe care l-ar putea avea aplicarea clauzelor de salvgardare asupra cooperării judiciare deja existente cu Bulgaria şi România”, ieri, demnitarul olandez a afirmat că nu îşi doreşte, de fapt, activarea clauzei de salvgardare. El afirmă că Olanda doreşte doar o monitorizare mai strictă a fondurilor UE pentru cele două ţări. Ministrul olandez a prezentat noua sa poziţie în întîlnirea cu Barrot şi intenţionează să discute acest subiect şi cu oficialii CE responsabili de gestionarea fondurilor UE. Se pare că tot mai multe voci solicită monitorizarea sau chiar suspendarea fondurilor pentru România, în lipsa unor progrese în reforma justiţiei. Bundestagul, camera inferioară a Parlamentului german, a votat recent un raport privind situaţia drepturilor omului în lume la care comisia pentru drepturile omului a introdus un amendament ce solicită sistarea fondurilor UE pentru România, constatînd lipsuri ale statului de drept. Pe de altă parte, europarlamentarul german Ingeborg Graessle a avut iniţiativa de a propune Parlamentului European să ceară Comisiei Europene un raport special privind situaţia gestionării şi a cheltuirii fondurilor UE în România, “în lumina ultimelor regrese în ceea ce priveşte lupta anticorupţie”. Potrivit măsurilor de acompaniere ale aderării României la UE publicate pe site-ul Comisiei Europene, executivul european poate “aplica măsuri de salvgardare în baza articolelor 37 şi 38 ale Tratatului de Aderare, inclusiv suspendarea obligaţiei statelor membre de a recunoaşte şi executa sentinţe şi ordine judecătoreşti din România”. La ultimul raport pe justiţie, publicat în luna februarie, Comisia constata regrese în ultimele şase luni şi atrăgea atenţia asupra raportului din vară, pentru care “va fi crucial ca România să realizeze progrese semnificative şi ireversibile pînă la acea dată”. În raport se arăta că ţara noastră “trebuie să demonstreze existenţa unui sistem judiciar stabil, care funcţionează autonom şi care este capabil să identifice şi să sancţioneze cazurile de corupţie şi să menţină statul de drept. Asta înseamnă, în special, adoptarea legislaţiei restante, necesare pentru a moderniza sistemul juridic şi pentru a demonstra - prin instrumentarea rapidă a cazurilor de corupţie la nivel înalt - că sistemul juridic este capabil să pună în aplicare legile într-un mod independent şi eficient”. Comparativ cu celelalte rapoarte redactate de Comisie, raportul din vara acestui an, a cărui publicare pare a fi amînată pentru luna septembrie, este pregătit mult mai intens, fiind un fel de bilanţ în al treilea an de la aderare. Două misiuni ale experţilor CE au fost deja în România, în principal în teritoriu, o ultimă misiune fiind programată pentru sfîrşitul acestei luni, la Bucureşti.