Olanda va accepta, în septembrie, aderarea în etape a Bulgariei şi României la Schengen, dacă cele două ţări primesc rapoarte pozitive în vară, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, a declarat, ieri, ambasadorul olandez la Sofia, Karel Van Kesteren. Acesta a amintit că Olanda a pus condiţia existenţei a două rapoarte pozitive pe justiţie, înainte de a sprijini aderarea celor două ţări cu frontierele aeriene şi maritime. Diplomatul l-a citat pe premierul olandez, Mark Rutte, care a calificat raportul interimar pentru Bulgaria, prezentat în februarie, drept ”mai mult sau mai puţin pozitiv” şi a adăugat că speră ca şi raportul din vară să fie şi el tot pozitiv. Van Kesteren a precizat că este vorba de o aderare doar cu frontierele maritime şi aeriene, în timp ce problema frontierelor terestre va fi discutată ulterior. Oficialul olandez a negat afirmaţiile potrivit cărora aderarea Bulgariei şi României la Schengen este blocată de un singur partid de extrema dreaptă. Potrivit acestuia, întregul spectru politic din Olanda şi-a exprimat îngrijorarea în ceea ce priveşte gradul de pregătire a celor două ţări. El a repetat declaraţia premierului Mark Rutte, care a spus că guvernul lui nu se opune aderării celor două ţări, ci pur şi simplu vrea garanţii absolute că acestea respectă criteriile.

CONDAMNARE PE Eurodeputaţii au condamnat, ieri, în plenul PE reunit la Strasbourg, iniţiativa Partidului olandez al Libertăţii (PVV) de a lansa un website unde cetăţenii olandezi sunt chemaţi să depună plângeri contra central şi est-europenilor din Olanda şi au cerut Guvernului olandez să se distanţeze clar de această iniţiativă. Liderul grupului PPE, Joseph Daul, a declarat că regretă pasivitatea manifestată de premierul olandez şi faptul că acesta nu condamnă ”un site rasist şi mincinos, care instigă la ură, făcându-i vulnerabili pe imigranţi în faţa unor posibile atacuri violente”. ”În peste 20 de ani este indubitabil că firmele olandeze au beneficiat de pe urma economiei, aşa cum au beneficiat şi de pe urma pieţelor din Europa Centrală şi de Est. Din 1993, aceste companii au investit peste 23 de miliarde în Polonia şi ele sunt cel mai mare investitor în România. Dar dincolo de economie, întreb în special ce mesaj speră să trimită premierul olandez prin necondamnarea website-ului PVV? Acela că piaţa unică se referă doar la bunuri şi servicii şi nu la lucrători? Grupul PPE reia apelul moral către premierul olandez de a condamna clar şi rapid acest website ofensiv”, a subliniat Joseph Daul. La rândul său, liderul Socialiştilor şi Democraţilor din PE (S&D), Hannes Swoboda, a cerut Guvernului olandez să se distanţeze clar de declaraţiile discriminatorii de pe site-ul PVV şi a insistat pe faptul că guvernul Olandei trebuie să se declare ferm contra rasismului, discriminării şi xenofobiei. Liderul grupului liberal din PE, Guy Verhofstadt, a afirmat că motivul real al iniţiativei PVV este acela că în ianuarie a pierdut 7% din popularitatea sa şi a spus că atitudinea Guvernului Olandei este absolut inacceptabilă. Eurodeputatul olandez Peter Van Dalen (Conservatorii şi Reformiştii Europeni) a apreciat că dezbaterea din PE nu ar fi avut loc dacă premierul olandez ar fi luat poziţie contra website-ului PVV.

Reprezentantul preşedinţiei daneze a Consiliului UE, ministrul Afacerilor Europene, Nicolai Wammen, a remarcat că libertatea de exprimare, unul dintre drepturile fundamentale în UE, nu trebuie să încalce alte drepturi. Eurodeputatul olandez Auke Zijlstra (neafiliaţi), membru al PVV, a afirmat că site-ul partidului său nu este unul discriminatoriu şi xenofob, adăugând că, în opinia sa, nu trebuie uitat faptul că rata criminalităţii în Olanda a crescut după extinderea UE către estul Europei.