Olanda va trimite 40 de jandarmi neînarmaţi la locul prăbuşirii zborului MH17 al companiei Malaysia Airlines în Ucraina, pentru stabilizarea zonei, a anunţat premierul Mark Rutte, subliniind că 23 de anchetatori olandezi urmează să se deplaseze la faţa locului, susţinuţi de 40 de membri ai Jandarmeriei, neînarmaţi. La o zi după aducerea a 40 de cadavre în Olanda, joi au fost repatriate alte 74 de corpuri neînsufleţite, în două avioane, din Ucraina. Potrivit presei locale, Olanda, Australia şi Ucraina lucrează la o rezoluţie care să fie depusă la ONU în vederea autorizării unei prezenţe armate pentru protejarea anchetatorilor şi garantarea integrităţii locului tragediei. În timp ce numeroase corpuri neînsufleţite se află în continuare la faţa locului, cei 40 de jandarmi vor susţine ancheta şi căutarea cadavrelor, a afirmat premierul.

Avionul Boeing 777 al Malaysia Airlines, care a decolat în urmă cu o săptămână de pe aeroportul Amsterdam-Schiphol, a fost doborât de o rachetă, iar acuzaţiile s-au îndreptat în principal înspre separatiştii pro-ruşi care controlează zona din estul Ucrainei. Premierul australian, Tony Abbott, a cărui ţară a pierdut 28 de cetăţeni, a asigurat că 50 de poliţişti australieni sunt pregătiţi să meargă la faţa locului sub conducerea ONU.

CRIZĂ POLITICĂ Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a cerut Parlamentului să nu aprobe demisia premierului Arseni Iaţeniuk şi a Guvernului său, în cadrul unui vot pe care l-a cerut vineri. ”Dizolvarea coaliţiei nu este un motiv pentru demisia Guvernului. Sper că emoţiile se vor calma şi că sângele rece şi simţul responsabilităţii vor prevala şi că întregul Guvern va continua să lucreze”, a subliniat el. El le-a cerut, de asemenea, deputaţilor să examineze legile care permit redresarea bugetului, care nu au fost votate joi, acesta fiind unul dintre motivele avansate de Iaţeniuk pentru a-şi justifica demisia. În aşteptarea unui vot în Parlament, Guvernul l-a numit pe vicepremierul pentru regiuni, Volodimir Groisman, prim-ministru interimar.

JURNALIST REȚINUT ȘI BĂTUT Jurnalistul britanic Graham Phillips, corespondent independent pentru Russia Today (RT), a fost luat ostatic de forţele ucrainene şi probabil dus la Kiev sau în vestul Ucrainei, a declarat Vadim Aksionov, un cameraman al Anna-News, o agenţie de presă cu sediul în Abhazia. Potrivit RT, el şi Phillips au fost capturaţi în timp ce încercau să transmită de la faţa locului evenimentele care au însângerat aeroportul din Doneţk. El a precizat că a fost bătut şi crede că şi Phillips, care era ţinut într-o altă cameră, a fost tratat la fel de forţele ucrainene. ”L-am auzit pe Graham ţipând, era groaznic”, a relatat Aksionov. El a afirmat că cei care i-au capturat l-au abandonat la un post de control, iar pe Graham Phillips l-au dus într-o zonă controlată de autorităţile ucrainene. Serviciile ucrainene de securitate au afirmat că nu dispun de nicio informaţie în legătură cu Graham Phillips, dat dispărut de miercuri. La sfârşitul lui mai, britanicul a fost reţinut de serviciile speciale ucrainene, timp de 36 de ore, după ce a fost surprins fotografiind un post de control în apropiere de Mariupol, în sud-estul Ucrainei.

PRIMA GROAPĂ COMUNĂ Autorităţile ucrainene afirmă că au descoperit prima groapă comună la Slaviansk, fostul bastion al rebelilor pro-ruşi, în care s-ar putea afla aproximativ 20 de cadavre. Potrivit unui raport al Înaltului Comisariat ONU pentru Drepturile Omului de la jumătatea lui iunie, ”zeci de opozanţi reali sau imaginari au dispărut şi au fost supuşi torturii în oraşe aflate sub controlul rebelilor”.

SANCȚIUNI UE avansează rapid către impunerea unor sancţiuni economice Rusiei, pentru implicarea acesteia în criza din Ucraina, a anunţat, vineri, CE. Ambasadorii celor 28 de state UE s-au reunit vineri dimineaţă. O nouă reuniune este programată pentru marţi, a anunţat Maja Kocijancic, o purtătoare de cuvânt. Întrebată despre o eventuală convocare a unui summit la nivel de şefi de stat şi de guvern, în care să se decidă impunerea unor sancţiuni economice de anvergură, Kocijancic a subliniat că este necesară o decizie a statelor membre la nivel politic. O reuniune a miniştrilor de Externe ori o procedură scrisă între cele 28 de capitale ar putea fi suficientă. În contextul în care europenii au poziţii divergente, de mai multe luni, cu privire la oportunitatea de a se trece la o nouă fază cu măsuri care să vizeze sectoare întregi ale economiei ruseşti, doborârea zborului MH17, pe 17 iulie, în estul Ucrainei, atribuită unui tir de rachetă efectuat de separatişti pro-ruşi, i-a determinat să-şi înăsprească poziţia. Într-un document de lucru, CE a propus patru sectoare în care ar putea fi impuse sancţiuni, şi anume accesul pe pieţele financiare, apărare, tehnologii sensibile, mai ales în sectorul energetic, şi bunuri cu dublă folosinţă, civilă şi militară. Principala măsură ar consta în întreruperea finanţărilor acordate băncilor publice ruseşti. Niciun cetăţean european nu va putea să investească în titluri emise în contul datoriei şi în acţiuni emise de către instituţiile financiare deţinute în proporţie de peste 50% de către stat. Bruxelles-ul sugerează, de asemenea, împiedicarea băncilor ruseşti de a emite noi produse pe pieţele financiare europene, cu scopul de a preveni obţinerea de fonduri de la non-europeni, în principal via City de la Londra. UE urma să publice, vineri după-amiază, o nouă listă cu persoane şi entităţi vizate de blocarea averilor/activelor şi intedicţia de a călători în UE. Finalizată joi de ambasadorii Celor 28, pe aceasta se află numele a 15 ruşi şi ucraineni pro-ruşi şi a 18 entităţi. Acestea se adaugă celor 72 de persoane şi două entităţi vizate deja de sancţiuni ţintite.