Prin acordul semnat în 2007 la Zagreb, România, Croaţia, Serbia, Slovenia şi Italia s-au angajat la construirea oleoductului Constanţa - Trieste pînă în anul 2012, însă realizarea obiectivului ar putea pusă în pericol de instabilitatea politică din Balcani. Considerată principala cale de transportare a ţiţeiului din zona Caspicii către centrul continentului, conducta de peste 1.400 de km trebuie să asigure şi reducerea dependenţei energetice a UE faţă de Rusia. Cu toate că semnarea acordului de asociere dintre companiile din ţările participante la proiect ar fi trebuit să aibă loc în această perioadă, la Bucureşti, decizia fost amînată în urma schimbărilor politice din Serbia. „S-a amînat cu două săptămîni, pentru că sîrbii ne-au comunicat că durează mai mult obţinerea mandatelor, ei avînd acum un Guvern provizoriu”, a declarat secretarul de stat în Ministrul Economiei şi Finanţelor, Viorel Palaşcă. Coaliţia de la conducerea Serbiei s-a destrămat în această lună, după proclamarea, la 17 februarie, a independenţei provinciei Kosovo, alegerile anticipate fiind stabilite pentru data de 11 mai. Construcţia conductei, ce presupune costuri de circa 3,5 miliarde de dolari, va asigura o capacitatea anuală de 60-90 de milioane de tone de petrol (1,2-1,8 milioane de barili pe zi). Chiar şi aşa, oleoductul ar putea ocoli Slovenia, care este rezervată în privinţa implicării în proiect, o soluţie fiind realizarea unei conexiuni subacvatice prin Marea Adriatică între Croaţia şi Italia. Directorul general adjunct al Directoratului general pentru Transport şi Energie al Comisiei Europene, Fabritio Barbasso, a propus ca data semnării acordului interguvernamental privind construirea conductei să fie începutul anului 2009. Companiile româneşti Oil Terminal Constanţa şi Conpet Ploieşti, cu activităţi în stocarea produselor petroliere şi transportul acestora, reprezintă statul român în proiect.