Zeci de mii de sud-africani şi un număr fără precedent de personalităţi din întreaga lume au luat parte, ieri, la ceremonia omagială dedicată fostului preşedinte al Africii de Sud Nelson Mandela, un ”gigant al istoriei”, după cum l-a numit preşedintele american, Barack Obama. Marea ceremonie dedicată lui Mandela s-a desfăşurat sub o ploaie torenţială, pe stadionul din Johannesburg. Familie, prieteni, personalităţi s-au succedat la microfon timp de aproape trei ore, fie pentru a spune o anecdotă, fie pentru a-şi exprima admiraţia faţă de Mandela. Sud-africanii nu s-au deplasat totuşi în masă pentru acest ultim omagiu adus lui Mandela. Ziua de ieri nu a fost declarată zi liberă şi doar două treimi din stadionul „Soccer City“ au fost pline. Celelalte stadioane din Johannesburg-Soweto închiriate pentru a retransmite ceremonia erau aproape goale. La ceremonia de pe stadionul din Johannesburg au asistat circa o sută de şefi de stat şi de guvern. Începând de astăzi, trupul neînsufleţit al eroului sud-african va fi depus pentru trei zile la sediul Guvernului din Pretoria, iar procesiuni sunt prevăzute în fiecare dimineaţă pe străzile capitalei. Sâmbătă, trupul neînsufleţit al lui Nelson Mandela va fi transportat în mica localitate Qunu, pământul strămoşilor săi xhosa, unde va fi înmormântat duminică, alături de părinţii şi trei dintre copiii săi. Ceremonia va fi una tradiţională.

OPINIE SEPARATĂ Un şerif din South California a refuzat să coboare în bernă drapelul american, în memoria lui Mandela. Preşedintele SUA a dispus coborârea în bernă a steagurilor până luni seara, dar şeriful Rick Clark, din comitatul Pickens, a refuzat să respecte acest ordin, declarând: ”Steagul ar trebui coborât în bernă pentru americani care s-au sacrificat pentru ţara lor”. Drapelul din sectorul său a fost coborât în bernă la sfârşitul săptămânii, în memoria unui ofiţer căzut la datorie şi a zilei de comemorare a atacului de la Pearl Harbor. Dar duminică a fost înălţat din nou. Un purtător de cuvânt al departamentului a declarat că şeriful nu poate fi sancţionat: ”El nu încalcă legea. Este decizia sa”.

Deşi rară, coborârea în bernă a drapelelor americane pentru cetăţeni străini nu este ceva nou. George W. Bush a făcut acest lucru pentru Papa Ioan Paul al II-lea, acum opt ani, iar Bill Clinton - pentru fostul premier israelian Yitzhak Rabin, asasinat în anii '90. Practica datează din 1965, când preşedintele Lyndon Johnson a ordonat coborârea în bernă a drapelului pentru fostul premier britanic Winston Churchill. Dar nu toţi liderii mondiali beneficiază de această onoare. Anul acesta, la decesul fostului premier britanic Margaret Thatcher, Obama a transmis condoleanţe, dar nu a ordonat coborârea în bernă a drapelului. Preşedinţii americani pot folosi la discreţie acest ordin executiv, dar îl rezervă, în general, în onoarea unor figuri naţionale sau internaţionale majore. Codul este însă doar un ghid şi nu prevede sancţiuni pentru nerespectarea lui.