Tribunalul Bucureşti a decis, vineri, menţinerea măsurii arestării preventive în cazul lui Omar Hayssam, în dosarul în care procurorii DIICOT îl acuză de înşelăciune şi delapidare. Propunerea procurorilor de menţinere a măsurii arestării preventive în cazul lui Omar Hayssam a fost admisă de instanţa Tribunalului Bucureşti, sirianul putând contesta decizia la Curtea de Apel. Reamintim că Omar Hayssam a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, în acest dosar, în octombrie 2012, alături de fratele lui, Mohamad Omar, cumnatul său, Mihai Nasture, şi doi parteneri de afaceri, Viorel Vasile Mafteucă şi Doina Farladanschi, fiind acuzaţi de înşelăciune şi delapidare. Dosarul se judecă la Tribunalul Bucureşti, următorul termen fiind stabilit în 9 septembrie. În 2 august, Tribunalul Bucureşti a dispus emiterea unor mandate de arestare preventivă pentru Omar Hayssam şi, în lipsă, pentru Mohamad Omar, la solicitarea procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti doar de avocatul lui Mohamad Omar. Instanţa a respins, în 12 august, recursul lui Mohamad Omar pe motiv că este nefondat. Judecătorul de la Tribunalul Bucureşti care a decis arestarea preventivă a lui Omar Hayssam a arătat în motivare că sirianul a părăsit în mod fraudulos teritoriul României, iar prin atitudinea adoptată şi acţiunile întreprinse „a vizat sustragerea de la urmărire penală şi chiar de la judecată, prezenţa la acest moment nefiind voluntară“. „Instanţa apreciază că actele dosarului relevă şi riscul ca inculpatul să încerce să îi determine pe ceilalţi inculpaţi să dea declaraţii de natură a-l disculpa. Astfel, inculpatul Nasture Mihai (cumnatul lui Hayssam - n.r.) a declarat în cursul urmăririi penale că a fost influenţat în depoziţiile anterioare de (...) inculpatul Omar Hayssam, care i-a cerut să nu dea declaraţii până nu discută cu el, spunându-i totodată ce anume să declare anchetatorilor“, a arătat instanţa în motivare. Judecătorul a mai reţinut că lăsarea în libertate a lui Omar Hayssam reprezintă un pericol pentru ordinea publică. „Faptele inculpatului, ca, de altfel, atitudinea sa de desconsiderare a valorilor sociale ocrotite, cu urmări nefaste asupra încrederii şi stabilităţii de care trebuie să se bucure mediul economic şi de afaceri, neurmate de o ripostă adecvată a societăţii, ar întreţine climatul infracţional şi ar echivala cu o încurajare tacită atât a făptuitorilor, cât şi a altor persoane la săvârşirea unor fapte similare, precum şi cu scăderea încrederii populaţiei în capacitatea de ripostă a statului“, se mai arată în motivarea instanţei.

SECHESTRU DE PESTE UN MILION DE EURO Mai multe imobile, terenuri şi instalaţii industriale, precum şi peste un milion de euro sunt puse sub sechestru de către procurorii DIICOT în acest dosar. Totodată, aceştia au început urmărirea penală în cazul lui Hayssam într-un nou dosar, desprins din cel în care este judecat pentru înşelăciune şi delapidare. Anchetatorii i-au adus la cunoştinţă sirianului acuzaţiile din noul dosar în 2 august, iar de atunci a fost adus de la penitenciar la DIICOT pentru a fi audiat în 20 şi 28 august, însă acesta nu a dat declaraţii pe motiv că nu are un apărător ales. Omar Hayssam a fost condamnat definitiv, în lipsă, în trei dosare, la 20 de ani, 16 ani şi, respectiv, trei ani, pentru răpirea celor trei jurnalişti, înşelăciune în cazul „Volvo“ şi fraude în cauza „Foresta Nehoiu“. Omar Hayssam a fost trimis în judecată în 14 octombrie 2005 şi condamnat definitiv în lipsă, în 20 februarie 2008, la 20 de ani de închisoare pentru implicarea în răpirea jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, în martie 2005, la Bagdad. În noiembrie 2012, instanţa supremă l-a condamnat definitiv pe Omar Hayssam la 16 ani de închisoare în dosarul „Volvo“, în care a fost acuzat că a înşelat patru firme cu 1,6 milioane de euro, de la care a luat în leasing mai multe utilaje, trimise în Siria şi Egipt, la firmele controlate de el. În dosarul „Foresta Nehoiu“, Omar Hayssam a fost condamnat definitiv de către instanţa supremă, în iunie 2010, la trei ani de închisoare, după ce instanţele inferioare dispuseseră achitarea lui şi a celorlalţi inculpaţi. Omar Hayssam a depus în 1 august, la instanţa supremă, două contestaţii în anulare, în dosarul de terorism şi în dosarul „Volvo“, prima având termen în 24 ianuarie 2014, iar cea de-a doua - în 15 ianuarie 2014. Admiterea unei contestaţii în anulare duce la rejudecarea dosarului. Hayssam este vizat şi într-un dosar al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), privind privatizarea IPRS Băneasa, cauza vizând depunerea mai multor înscrisuri false referitoare la experienţa şi capacitatea financiară ale firmei reprezentate de sirian, pentru a putea participa la procedură.