Schimbările climatice continuă să stabilească noi recorduri în materie de temperatură, semn că așa-zisele măsuri pentru stoparea încălzirii globale nu au efectul scontat. Astfel, 2017 va fi anul cel mai cald înregistrat în absența fenomenului El Nino de la începutul înregistrărilor în domeniu, conform anunțului făcut de Organizația Meteorologică Mondială într-un raport publicat luni, la Bonn, cu prilejul celei de a 23-a conferințe pentru climă organizate de ONU. Sub efectul puternicului fenomen El Nino, 2016 ar urma să-și păstreze statutul de anul cel mai cald din istorie, în timp ce anii 2015, marcat și el de acest fenomen meteorologic, și 2017 își vor disputa locurile al doilea și al treilea. El Nino este un fenomen care se produce o dată la trei sau șapte ani și afectează temperaturile, curenții și precipitațiile. Un semnal și mai puternic al unei încălziri globale este faptul că perioada dintre 2013 și 2017 are șanse mari să constituie perioada de cinci ani cea mai caldă înregistrată vreodată. "Ultimii trei ani sunt cei mai calzi care au fost înregistrați vreodată și se înscriu în tendința de încălzire pe termen lung a planetei", a avertizat secretarul general al OMM, Petteri Taalas.

Marcat de evenimente extreme record, anul 2017 a însemnat uragane de o intensitate fără precedent în Caraibe și în Atlantic, vârfuri de temperaturi de peste 50 de grade Celsius în Asia și o secetă durabilă în Africa de Est. Numărul acestor fenomene, studii științifice aprofundate vor stabili cifra exactă, poartă în mod indiscutabil marca schimbării climatice provocate de creșterea concentrației de gaze cu efect de seră produsă de activitățile umane.

La Bonn, reprezentanții a 196 de țări trebuie să se pună de acord asupra regulilor aplicării acordului de la Paris, care vizează menținerea încălzirii sub 2 grade Celsius în raport cu era preindustrială. Potrivit mai multor studii, angajamentele actuale nu sunt suficiente și ar duce la o încălzire de 3 grade Celsius. Tendințele pe termen lung merg toate în direcția greșită, iar concentrațiile în atmosferă ale principalelor gaze cu efect de seră (GES) continuă să crească. În raport cu nivelurile din 1750, concentrațiile de CO2 și de metan sunt de 1,5 și, respectiv, 2,5 ori mai mari. De asemenea, creșterea nivelului mării și acidificarea oceanelor, printre alți indicatori ai schimbării climatice, continuă. "Oceanul absoarbe până la 30% din emisiile anuale de CO2 produse de om, dar acest lucru are un cost pentru corali, acvacultură și chimia elementară a mărilor. Suprafața banchizei arctice rămâne inferioară celei normale, în timp ce în Antarctica banchiza, stabilă anterior, a ajuns la un minim-record sau aproape record", a dezvăluit OMM. "Asta scoate în evidență amenințările crescânde asupra populației, economiei țărilor și chiar a mecanismelor vieții pe Terra, dacă acțiunea noastră nu va fi la înălțimea obiectivelor Acordului de la Paris. COP23 ar urma să servească drept trambulină pentru toate țările și sectoarele societății, la care se va face apel să-și revizuiască în creștere ambițiile lor pentru combaterea încălzirii globale", a explicat Patricia Espinosa, secretar executiv al Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC), care organizează conferința de la Bonn.