Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), suspectată că a fost influenţată de marile grupuri farmaceutice în modul în care a gestionat pandemia de gripă H1N1, a fost exonerată de un raport al experţilor adoptat ieri. Cele 193 de state membre ale OMS, reunite pentru cea de a 64-a adunare anuală, au adoptat o rezoluţie prin care recomandă să se urmeze concluziile raportului, a cărui versiune preliminară a fost prezentată în luna martie.

Comitetul de experţi, autor al raportului, a fost înfiinţat la începutul lui 2010, de OMS, în replică la criticile privind modul în care a gestionat pandemia de gripă H1N1. Virusul a provocat un val de panică în lume şi producţia masivă de medicamente, din care mari cantităţi au rămas nefolosite de guverne. Experţii precizează că nu au găsit niciun element care să arate că interesele comerciale ar fi influenţat sau ar fi încercat să influenţeze sfaturile date de OMS sau deciziile pe care aceasta le-a luat. ”Unii au acuzat OMS că s-a grăbit să anunţe faza a şasea de pandemie, lăsând să se înţeleagă că acest lucru ar fi avut ca scop îmbogăţirea fabricanţilor de vaccinuri”, se arată în raport. Dar, departe de a grăbi declararea fazei a şasea, OMS a întârziat-o până când a avut date care să ateste într-un mod incontestabil răspândirea prelungită în comunităţi din diferite regiuni ale lumii, subliniază raportul. Comitetul apreciază de asemenea că în numeroase privinţe, OMS s-a achitat bine de sarcini în timpul pandemiei dar s-a lovit de dificultăţi sistemice şi a arătat câteva carenţe. Este criticată absenţa procedurilor suficient de solide, sistematice şi transparente pentru identificarea, recunoaşterea şi gestionarea conflictelor de interese în rândul experţilor consultaţi. În ceea ce priveşte viitorul, experţii consideră că ”lumea este prost pregătită pentru a face faţă unei grave pandemii de gripă sau oricărei alte urgenţe de sănătate publică mondială prelungită şi care constituie o ameninţare”.

Comitetul a făcut şi 15 recomandări ce prevăd ca pregătirea la scară mondială să fie ameliorată prin cercetare, întărirea sistemelor de asigurări de sănătate sau îmbunătăţirea stării de sănătate în general. Raportul sugerează crearea unui fond de rezervă pentru urgenţe de sănătate publică, dotat cu suma minimă de 100 de milioane de dolari (70,2 milioane de euro).