Omul de afaceri Sorin Strutinsky, președinte al consiliilor de administrație ale „Telegraf“ și Neptun TV, află, astăzi, dacă va fi eliberat din arestul preventiv în dosarul în care este acuzat de trafic de influență, instigare la fals și instigare la spălare de bani. Strutinsky este bănuit, în baza unui denunț, că ar fi cerut de la reprezentanți SC Argos Industrial SRL 10% din valoarea contractelor încheiate de firma-mamă SC Argos SRL cu Direcția Apelor Dobrogea Litoral (DADL), Compania Națională Administrația Porturilor Maritime (CNAPM) și Compania Națională Administraţia Canalelor Navigabile (CNACN), pentru a interveni pe lângă funcționari ai instituțiilor astfel încât plățile contractuale către firma privată să se facă în termenii înțelegerilor încheiate. Strutinsky s-a aflat, ieri, în fața magistraților de la Curtea de Apel Constanța, unde s-a judecat contestația depusă de avocatul Marius Mocanu împotriva măsurii de prelungire a arestului preventiv al omului de afaceri constănțean. Mocanu a declarat în fața judecătorului de cameră preliminară, Valentina Boboc, că nu se mai impune menținerea arestului preventiv, întrucât scopul procesului penal poate fi atins și fără Sorin Strutinsky după gratii. ”Am solicitat înlocuirea arestului preventiv cu arest la domiciliu sau control judiciar. Cerem acest lucru deoarece urmărirea penală a fost finalizată și nu există date sau probe de unde să rezulte faptul că Strutinsky ar influența, într-un fel sau altul, procesul. Pe cale de consecință, la mai mult de 60 de zile de la momentul în care s-a dispus arestul preventiv, există posibilitatea ca Strutinsky să fie cercetat în stare de libertate, întrucât nu reprezintă un pericol social pentru ordinea publică și, în niciun caz, nu ar influența mersul procesului în justiție”, a notat Marius Mocanu

PROBE CUSUTE CU AȚĂ ALBĂ Avocatul a arătat în fața judecătorului de cameră preliminară faptul că nu există probe directe care să coroboreze cu declarațiile denunțătorului în acest dosar (reprezentantul firmei SC Argos Industrial SRL, n.r.). Concret, procurorii îl acuză pe Sorin Strutinsky că ar fi făcut demersuri la DADL astfel încât instituția de stat să efectueze plăți în baza prevederilor unor contracte legale, aflate în vigoare. DNA susține că Strutinsky ar fi discutat în acest sens cu Laurențiu Marin, directorul DADL în anul 2009. Însă avocatul lui Strutinsky notează că firul logic al DNA se rupe, dat fiind că Strutinsky nu-și putea exercita influența asupra lui Laurențiu Marin, deoarece acesta nu conducea DADL la momentul semnării contractelor (ianuarie 2009), deci nu putea semna dispozițiile de plată. Mai mult decât atât, în contestația apărării la arestarea lui Strutinsky, avocatul menționează că documentele de la dosar, dar și declarațiile martorilor arată că firma denunțătorului și-a încasat banii în condițiile legale, așa cum prevedea contractul încheiat cu DADL. ”În aceste condiții, nu putem discuta de trafic de influență”, a notat Mocanu.

DENUNȚĂ PENTRU INTERESE MATERIALE? Apărătorul lui Strutinsky spune că există indicii că, în cazul în care președintele consiliilor de administrație ale „Telegraf“ și Neptun TV ar fi condamnat, denunțătorul ar avea anumite beneficii. ”Potrivit dispozițiilor legale, în situația în care o persoană este condamnată pentru asemenea gen de fapte, toate bunurile sau valorile care au făcut obiectul traficului de influență se restituie denunțătorului. În speța de față, bineînțeles că, în situația în care, ipotetic vorbind, Strutinsky ar fi condamnat, atunci denunțătorul ar beneficia de restituirea întregii sume pretins date inculpatului”, a notat avocatul. Mai mult decât atât, Mocanu punctează faptul că mai există și un alt interes material pe care îl poate avea denunțătorul. Avocatul a arătat că între cele două părți se derulau relații comerciale îndelungate și chiar urma a fi preluată de către Strutinsky o datorie pe care Argos o avea către Cyprus Bank, în valoare de 380.000 euro, pentru care s-a garantat cu două terenuri, urmând ca în contul acestei datorii să se stabilească sume de bani care trebuiau a fi aduse de denunțător, având în vedere sumele pe care urma să le încaseze din relațiile comerciale derulate. Mocanu arată că, de fapt, denunțătorul a încercat șantajarea Mamaia Luxury Construction SRL privind returnarea unui împrumut de patru milioane de lei către Argos, neplata datoriei reținute în contul Cyprus Bank și recuperarea unor sume plătite de Argos pentru prestații, în cuantum de două milioane de lei (acele contracte de prestări servicii și închirieri de utilaje pe care denunțătorul le cataloghează ca fiind fictive, fără a prezenta și dovezi).