Experţii din cadrul Grupului interguvernamental privind evoluţia climatului (GIEC) au dat publicităţii un nou raport din care reiese că responsabilitatea omului în favorizarea încălzirii climatice este mai evidentă ca oricând. Temperatura medie a Pământului va creşte cu 0,3 până la 4,8 grade Celsius până în 2100. Experţii GIEC şi-au revizuit în creştere estimările privind nivelul mării, care ar urma să fie între 26 şi 82 de centimetri până în 2100.

Potrivit raportului dat publicităţii la Stockholm, de-acum este extrem de probabil ca influenţa umană să fie principala cauză a încălzirii observate începând cu jumătatea secolului XX, ceea ce echivalează cu o certitudine de 95% în terminologia foarte precisă a raportului de aproximativ treizeci de pagini, sinteza a mii de studii ştiinţifice. În ultimul său raport, în 2007, această certitudine era de 90%. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, într-o declaraţie video difuzată în timpul unei conferinţe de presă, a salutat activitatea GIEC pentru evaluarea sa frecventă şi imparţială privind schimbările climatice. „Acest nou raport va fi esenţial pentru guvernele care lucrează la realizarea unui acord ambiţios şi constrângător din punct de vedere legal asupra schimbărilor climatice în 2015”, a declarat oficialul ONU.

SCENARII EVIDENTE Referitor la amploarea posibilă a încălzirii globale până la sfârşitul secolului, GIEC a reţinut patru scenarii posibile, însă nu s-a pronunţat cu privire la probabilitatea fiecăruia dintre ele. GIEC estimează că Terra se va încălzi probabil cu 0,3 grade Celsius, în cel mai optimist caz, şi 4,8 grade Celsius până la sfârşitul acestui secol în raport cu temperatura medie din perioada 1986 - 2005. Incertitudinile puternice depind evident mai ales de cantităţile de gaze cu efect de seră ce vor fi emise în atmosferă în următorii ani. Pământul s-a încălzit deja cu aproximativ 0,8 grade Celsius faţă de epoca preindustrială. Numai scenariul bazat pe 0,3 grade ar permite menţinerea creşterii temperaturilor la 2 grade Celsius în raport cu epoca preindustrială, obiectiv pe care comunitatea internaţională şi l-a asumat. În privinţa creşterii nivelului mării, una dintre consecinţele majore ale încălzirii globale, GIEC a revizuit în creştere estimările, oamenii de ştiinţă considerând de-acum că poate urca între 26 şi 82 de centimetri până în 2100, faţă de 18-59 de centimetri în raportul din 2007, astfel încât climatologii iau în calcul accelerarea topirii gheţarilor în Groenlanda şi în Antarctica, un fenomen mai puţin cercetat în urmă cu şase ani.

HARTA POLUĂRII Poluarea atmosferică este vinovată de moartea prematură a circa 2,1 milioane de persoane anual, arată un studiu, însă rata mortalităţii variază semnificativ de la o ţară la alta. Pentru a pune în evidenţă riscurile, Earth Observatory din cadrul NASA a alcătuit o hartă a poluării aerului, care arată diferenţa între nivelurile de particule fine în lume.

Pe baza datelor privitoare la perioada 1 ianuarie 1850 - 1 ianuarie 2000, care arată numărul mediu de decese la 1.000 km2 pe an, cercetătorul Jason West, profesor adjunct de ştiinţe ale mediului la Universitatea Carolina de Nord, apreciază că aproape 2,1 milioane de decese pe an sunt legate de nivelurile de particule fine din aer. Particulele fine sunt, de fapt, microparticule cu diametrul mai mic de 0,25 micrometri, cum ar fi praful şi funinginea, care produc grave probleme de sănătate, fiind destul de mici ca să pătrundă până la plămâni. Acestea provin din traficul rutier (îndeosebi de la motoarele diesel), dar şi din industrie, agricultură şi combustie (încălzire, coşuri etc.). Potrivit graficului NASA, particulele fine sunt dezastruoase în estul Chinei, India de nord şi Europa, în zonele în care urbanizarea a contribuit la poluare. Particulele fine pot rămâne în aer zile şi chiar săptămâni, afectând treptat sănătatea populaţiei.