Otzi, omul ghețurilor, o mumie extraordinar de bine conservată, descoperită în Alpi, avea o predispoziție genetică de a suferi de boli cardiovasculare. Noua descoperire poate explica de ce acest bărbat - care a trăit în urmă cu 5.300 de ani și care era nevoit să ducă o viață activă, nu fuma și nici nu mânca junk food de pe canapea, în fața televizorului - suferea totuși de ateroscleroză. ”Am fost surprinși să constatăm că avea o predispoziție genetică foarte puternică pentru boli cardiovasculare”, a declarat coautorul acestui studiu, Albert Zink, paleopatolog la Institutul pentru Studierea Mumiilor din cadrul Academiei Europene din Bozen/Bolzano, Italia. ”Nu ne așteptam să descoperim predispoziția genetică pentru acest tip de boli la oameni care au trăit într-o perioadă atât de îndepărtată”, a mai adăugat acesta.

Otzi a fost descoperit în anul 1991. Doi alpiniști au dat peste mumia sa, incredibil de bine conservată, în Alpii Ötztal, în apropiere de granița dintre Austria și Italia. De atunci, fiecare detaliu al omului ghețurilor a fost studiat sub lupa științei: de la conținutul ultimei sale mese și circumstanțele în care a murit - Otzi a suferit un puternic traumatism cranian și a fost străpuns de o săgeată - și până la locurile unde a trăit și stilul său vestimentar. Studii anterioare au dezvăluit că Otzi mai suferea de artrită, boala Lyme și avea numeroase carii dentare. Un examen la computerul tomograf a indicat prezența unor depuneri pe pereții arterelor, un semn că suferea și de ateroscleroză. Inițial, ateroscleroza a fost o surpriză pentru cercetătorii care-l analizau pe Otzi, pentru că există o majoritate covârșitoare a studiilor care pun această boală pe seama unui stil de viață sedentar, combinat cu consumul unei cantități mari de alimente bogate în calorii, condiții specifice lumii moderne. Există însă și alte studii recente, bazate pe tomografii ale unor mumii egiptene, care au ajuns la concluzia că maladiile cardiovasculare erau destul de frecvent întâlnite și în Antichitate, la oameni care aveau stiluri de viață cu totul diferite față de cel modern, care predispune spre aceste afecțiuni.

Oamenii de știință au recoltat recent o mostră din osul coxal al lui Otzi, reușind să secvențieze întregul genom al acestui vânător-culegător din Neolitic, pentru a determina care este locul său în arborele genealogic european. În cadrul acestui studiu, ei au descoperit și că Otzi mai are 19 urmași în viață, în Europa. În noul studiu s-a descoperit că Otzi avea câteva mutații genetice asociate maladiilor cardiovasculare, printre care o mutație pe cel de-al nouălea cromozom, ce are o legătură strânsă cu bolile de inimă. ”Nu fuma, ducea o viață foarte activă, mergea foarte mult, nu suferea de obezitate și, chiar și așa, suferea de ateroscleroză”, conform lui Albert Zink. Această descoperire indică faptul că genele joacă un rol mai important decât se credea în apariția maladiilor cardiovasculare.