Mai multe ONG-uri cer Ministerului Educaţiei şi Senatelor tuturor universităţilor din România să introducă de urgenţă modalităţi accesibile studentelor şi studenţilor să reclame fapte de hărţuire sexuală din partea profesorilor, după incidentul de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Iaşi. Într-o scrisoare deschisă către universităţi şi Ministerul Educaţiei, ONG-urile cer, de asemenea, sancţiuni pentru cadrele didactice vinovate de hărţuire sexuală asupra studentelor sau asupra altor angajate.

Totodată, organizaţiile semnatare solicită tuturor universităţilor demararea unor campanii de informare cu privire la hărţuirea sexuală în universităţi, considerând că o astfel de campanie ar constitui un gest minimal de recunoaştere a responsabilităţii faţă de femeile care studiază sau lucrează în instituţii de învăţământ superior. ”În urma cazului Dumitru Păduraru, cadru didactic la UMF Iaşi, arestat pentru luare de mită, santaj şi tentativă de viol, semnalăm că în universităţi hărţuirea sexuală e parte din experienţa universitară a multor generaţii de studente. Credem că a trecut momentul în care breasla universitară mai poate clama ignoranţă faţă de abuzurile pe care le găzduieşte, inclusiv toleranţă faţă de abuzuri de natură sexuală. Pentru a putea identifica cu uşurinţă situaţia de hărţuire sexuală, menţionăm că astfel de acte includ: comportamente ca mângâieri, îmbrăţişări, atingeri ale corpului, atingeri într-o manieră sexuală, comentarii nedorite despre viaţa privată sau sexuală a persoanei; propuneri şi avansuri sexuale; trimiterea de mesaje, SMS-uri, e-mailuri pornografice şi/sau ameninţătoare; ameninţări, constrângeri, abuz de autoritate prin condiţionarea obţinerii unor beneficii în plan profesional de acceptarea comportamentelor de hărţuire. Hărţuirea sexuală în universităţi se bazează pe diferenţa de putere şi credibilitate ce există între studenţi/studente şi cadre didactice, acestea din urmă fiind protejate de statutul profesional, cât şi de inerţia comisiilor disciplinare”, spun ONG-urile. Acestea mai arată că universităţile româneşti nu tratează hărţuirea sexuală cu atenţia şi promptitudinea necesare, fapt dovedit şi din faptul că astfel de comportamente nu sunt explicit prevăzute în codurile de etică ale universităţilor. ”Fără lipsa de repercusiuni asupra unor cadre didactice cu un comportament penal, universităţile nu sunt nici instituţii credibile şi nici respectate. E momentul ca universităţile să acţioneze cu responsabilitate şi să ia măsuri împotriva celor vinovaţi de acte de corupţie, de abuzuri şi şantaje asupra studenţilor şi de agresiuni sexuale asupra femeilor din universităţi”, spun organizaţiile.

”ONG-urile pentru drepturile femeilor vă pot asculta fără a vă judeca şi desconsidera şi vă pot oferi gratuit informare, îndrumare în demersurile legale, consiliere psihologică şi, în anumite condiţii, chiar asistenţă juridică. Dacă aveţi nevoie de un sfat rapid, Asociaţia pentru Libertate şi Egalitate de Gen (A.L.E.G.) are un serviciu de consiliere online în condiţii de confidenţialitate, accesabil la următorul link: http://aleg-romania.eu/consiliere/. Mai multe detalii despre violența sexuală, inclusiv despre hărţuirea sexuală la locul de muncă, găsiţi pe www.violentaimpotrivafemeilor.ro”, se arată într-o scrisoarea deschisă, apel semnat de Asociaţia Transcena, Institutul Est-European de Sănătatea Reproducerii, Asociaţia Front, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Asociaţia E-romnja, Societatea de Analize Feministe AnA, Centrul Filia, Asociația AFIV - Artemis, Asociaţia pentru Libertate şi Egalitate de Gen (A.L.E.G.), Asociaţia ACTEDO, Asociaţia Quantic şi Asociaţia Pas Alternativ, membre ale reţelei informale ”Rupem tăcerea despre violența sexuală”.