Regimul de la Tiraspol încearcă să slăbească şi mai mult stabilitatea fragilă din regiune, vizând membri ai unor organizaţii nonguvernamentale care promovează democraţia, pe care îi acuză de legături cu serviciile române de informaţii. Potrivit Deutsche Welle, tot mai mulţi cetăţeni moldoveni sunt răpiţi de miliţia transnistreană, pe teritoriul regiunii separatiste. Separatiştii creează probleme Guvernului de la Chişinău de mai mult timp, dar situaţia s-a înrăutăţit recent, notează postul german. Cetăţenii moldoveni răpiţi sunt eliberaţi în schimbul unor răscumpărări între 20.000 şi 200.000 de euro, scrie DW, adăugând că în închisori se practică tortura şi abuzurile, iar rudele celor încarceraţi sunt puse să plătească pentru a le asigura un... tratament mai uman celor care nu sunt răscumpăraţi. Potrivit ONG-ului Promo-Lex, membrii familiei unui deţinut sunt obligaţi să plătească 20 de euro administraţiei penitenciarului pentru ca deţinutul să primească un pachet cu mâncare şi 40 de euro dacă vor să-l poată vizita în închisoare. O prelungire a timpului pe care îl poate petrece în curtea închisorii costă 60 de euro.

Transnistria s-a despărţit de R. Moldova la începutul anilor '90, dar nu este recunoscută de comunitatea internaţională. În regiune funcţionează un sistem paralel, care ignoră toate prevederile Constituţiei moldoveneşti şi dreptul internaţional. O serie de ONG-uri locale au atras atenţia asupra încălcării drepturilor omului în Transnistria, însă cea mai mare parte a activităţilor lor au fost blocate de regim. R. Moldova nu a intervenit până în prezent. În contextul situaţiei fragile din regiune, creată de conflictul armat din Ucraina, este puţin probabil ca Guvernul de la Chişinău să vrea să provoace contraatacuri din partea Transnistriei sau Moscovei, scrie DW. Aproximativ 2.000 de militari ruşi cu armament greu sunt staţionaţi în Transnistria. La Chişinău, mulţi se tem că scenariul din Ucraina poate fi extins în R. Moldova. În martie 2014, separatiştii din peninsula ucraineană Crimeea şi-au proclamat independenţa faţă de Ucraina, iar la scurt timp după aceea, peninsula a fost anexată de Rusia.

Una dintre organizaţiile nonguvernamentale în continuare active este Promo-Lex, cu sediul la Chişinău. Membrii ei luptă activ pentru respectarea drepturilor omului în întreaga regiune, inclusiv în Transnistria. Din acest motiv, ei sunt ţinta regimului. Serviciul transnistrean de informaţii - KGB - a anunţat în aprilie că membri din cadrul Promo-Lex urmau să fie daţi în judecată pentru că au acceptat finanţări din Occident - din România, scrie DW - şi ameninţă securitatea regională. Ei sunt acuzaţi, de asemenea, că influenţează ideologic populaţia. Până în prezent, aproximativ 40 de organizaţii şi asociaţii ale societăţii civile şi-au anunţat susţinerea faţă de Promo-Lex şi au îndemnat Guvernul de la Chişinău să acţioneze. Comunitatea internaţională a criticat şi ea acţiunile autorităţilor separatiste. Liderul separatist transnistrean Evgheni Şevciuk a intervenit pe această temă. El a declarat că autorităţile sale au descoperit legături clare între membri Promo-Lex şi Serviciul Român de Informaţii (SRI). Ruslan Şevcenko, un politolog moldovean, este de părere că autorităţile transnistrene vor continua cu disperare să încerce să blocheze activităţile ONG-ului, din cauza tendinţelor pro-europene şi democratice ale organizaţiei.