LOBBY PENTRU LEGEA 52 Rănit mortal de actualul regim pedelist, dialogul social a fost băgat definitiv în comă odată cu lansarea trendului asumării răspunderii. Dacă în urmă cu ceva vreme dialogul mai exista, cel puţin în teorie, prin comisiile politizate şi ermetice, în care nu avea acces niciun reprezentant real al mediului economic, muribundul concept a dispărut din peisaj imediat ce situaţia ţării a deraiat. \"Asumarea răspunderii a fost bomboana de pe coliva dialogului social\", spune preşedintele Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (PIMM) Constanţa, Iulian Gropoşilă. Organizaţia pe care o conduce s-a alăturat Coaliţiei 52, o entitate nouă, formată din patronate, ONG-uri, fundaţii, asociaţii şi firme, al cărei scop declarat este resuscitarea dialogului social cu factorii decizionali din România, fie ei locali, regionali sau naţionali. \"Coaliţia 52 face lobby pentru modificarea legii 52/2003, privind transparenţa decizională a administraţiilor publice, tocmai pentru a oferi mediului de afaceri stabilitate şi predictibilitate economică. Există taxe şi impozite care se schimbă de la an la an, fără consultare, şi care, de cele mai multe ori, modifică datele jocului în planurile de afaceri ale managerilor. Normal şi firesc ar fi să avem întotdeauna dialog între mediul de afaceri şi factorii de decizie\", explică Gropoşilă.
CONVENABILA CRIZĂ Lipsa comunicării a fost reclamată în nenumărate rânduri de reprezentanţii firmelor autohtone, care au bătut la uşa autorităţilor până s-au plictisit, fără a reuşi să schimbe ceva. Pe masa guvernanţilor au ajuns zeci, chiar sute de dosare în care patronatele şi sindicatele au expus pe larg problemele reale cu care se confruntă firmele - fiscalitate excesivă, birocraţie demnă de Bruxelles, funcţionari corupţi, vânători de şpăgi, fonduri prea puţine pentru programele guvernamentale, bani aruncaţi aiurea, în direcţii greşite, imposibilitatea de a lucra cu statul, care nu-şi plăteşte niciodată la timp partenerii privaţi. În replică, statul a decis să aplice şi cu managerii aceeaşi politică stalinistă pe care a folosit-o şi cu restul populaţiei: \"Fără oameni, fără probleme\" sau, extrapolând, \"Mai puţine firme, mai puţine plângeri\". Drept urmare, numărul firmelor dispărute din piaţă a ajuns la cote astronomice. Legiuitorii dau vina pe criză. Cât de convenabil!