Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, a conferit, ieri, în cadrul unei ceremonii la sediul MApN, Emblema Onoarea Armatei României ministrului Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, secretarului general al MAE, Robert Marius Cazanciuc şi ambasadorului României în Libia, Niculae Stan, în semn de înaltă apreciere şi pentru merite deosebite care au contribuit la ridicarea prestigiului Armatei României în timpul operaţiunilor de evacuare a cetăţenilor români şi străini din Libia. În cadrul aceleeaşi ceremonii au fost medaliaţi cu Emblema Onoarea Armatei României 20 de ofiţeri şi 22 de maiştri militari şi subofiţeri care au făcut parte din echipajele aeronavelor militare C-130 Hercules şi C-27 J Spartan sau din personalul nenavigant, în cadrul misiunilor de repatriere a cetăţenilor din Libia. “Pentru prima dată după al doilea Război Mondial, Armata Română a fost implicată într-o operaţie de evacuare aeriană a unor cetăţeni aflaţi în pericol într-o ţară străină şi, spre mândria fiecărui român, misiunea a fost încheiată cu succes iar compatrioţii noştri se află în afara oricărui pericol. Reuşita acestei misiuni de o complexitate deosebită a fost posibilă, în primul rând, prin colaborarea excelentă şi sincronizarea eforturilor MApN, MAE şi ale instituţiilor statului cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale”, a spus Gabriel Oprea. Ministrul a mulţumit echipajelor aeronavelor militare pentru eforturile extraordinare depuse şi a evidenţiat profesionalismul dovedit în executarea misiunilor prin care au fost evacuate cu succes 317 persoane, din care 231 de români şi 86 de cetăţeni străini. În perioada 24 februarie - 4 martie, echipajele de pe aeronavele militare conduse de comandorul Viorel Pană, căpitan-comandorii Adrian Takacs, Mihai Roşca, Marian Dinescu, Ion Stăiculescu şi locotenent-comandorii Bogdan Dogaru şi Emil Tecuceanu, au efectuat şapte misiuni de evacuare, aeronavele străbătând 29.217 kilometri în 76 de ore de zbor.

Al treilea război mondial. Forţele pro-Gaddafi au aruncat, ieri, o grenadă prin geamul unui hotel în care se află jurnalişti străini, în Benghazi, au declarat martori oculari. Nu s-au înregistrat morţi sau răniţi. Ieri, opoziţia a pierdut teren în unele zone ale ţării, în timp ce forţele pro-Gaddafi avansează pentru a prelua controlul în regiunile aflate în mâinile protestatarilor. Forţele lui Gaddafi au preluat controlul în oraşul Bin Jawad. Lupte s-au dat şi pentru oraşul portuar Ras Lanuf. De asemenea, s-au înregistrat violenţe în Misurata şi în al-Zawiyah. Între timp, ministrul italian de Interne, Roberto Maroni, a avertizat că o intervenţie militară în Libia ar putea duce la un al treilea război mondial. ”O acţiune militară la scară mare, iniţiată mai ales de SUA, nu ar face altceva decât să ducă la formarea unei coaliţii de state arabe. Consecinţele ar fi devastatoare. Voi încerca prin toate mijloacele să se evite un astfel de scenariu”, a subliniat Maroni. El a subliniat importanţa participării economice internaţionale la stabilizarea Africii de Nord şi Orientului Mijlociu, reluând ideea unui nou Plan Marshall pentru regiune. Ambasadoarea americană la ONU, Susan Rice, a spus că SUA şi partenerii din NATO discută despre o eventuală intervenţie militară. Premierul britanic a spus că Londra nu exclude o recurgere la forţă împotriva regimului Gaddafi, în timp ce Pentagonul a anunţat o regrupare a forţelor sale navale şi aeriene în jurul Libiei.

Opoziţie rusească. Moscova este împotriva oricărei ingerinţe militare străine în Libia, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în timp ce apelurile în favoarea susţinerii militare acordate rebelilor ce se opun regimului lui Muammar Gaddafi se multiplică la Washington. Reticentă într-o primă fază în a se alătura condamnărilor occidentale faţă de violenţele din Libia, Rusia a votat, la sfârşitul lui februarie, în favoarea unei rezoluţii a ONU care impune sancţiuni severe regimului colonelului Gaddafi, în special un embargo privind vânzarea de arme către Libia. Lavrov a subliniat că în Libia, crimele împotriva civililor nu trebuie să rămână nepedepsite. Libia, ţara cu care Rusia a întreţinut relaţii strânse în timpul Războiului Rece, este devastată din 15 februarie de o revoltă fără precendent împotriva colonelului Gaddafi. Liderul libian ar fi prezentat o propunere Consiliului Naţional condus de rebeli, potrivit căreia el va accepta să renunţe la putere şi să părăsească Libia, cu condiţia să primească imunitate în justiţie şi o sumă mare de bani, relatează ”Daily Mail” în ediţia de luni. Potrivit postului arab de televiziune al-Jazeera, Gaddafi ar fi propus consiliului să accepte o perioadă de tranziţie care să îi pregătească plecarea, dar consiliul ar fi respins oferta, deoarece o astfel de ieşire onorabilă ar reprezenta o jignire la adresa victimelor lui Gaddafi. Bineînţeles, apropiaţii liderului libian au negat această informaţie.

Nevasta lui Gaddafi ar avea 20 de tone de aur. De la începutul revoluţiei din Libia, prima doamnă Safia Farkash nu prea a fost în lumina reflectoarelor, spre deosebire de omoloagele ei din Tunisia şi Egipt, deşi este cunoscută pentru uriaşa ei avere şi considerabila influenţă. Ea deţine compania aeriană Buraq Air, cu sediul la Tripoli. Farkash conduce compania cu aprobarea soţului ei, chiar dacă societatea este rivala companiei aeriene naţionale şi monopolizează transportul pelerinilor libieni. Relatările despre averea lui Farkash variază, dar printre zvonurile care circulă cu insistenţă este că ar avea 20 de tone de aur. De altfel, documente WikiLeaks vorbesc despre faptul că Muammar Gaddafi este capul unei familii puternice şi bogate, chiar dacă divizate şi disfuncţionale. Safia Farkash al-Baraasi este cea de-a doua soţie a liderului libian. S-a născut în oraşul al-Baida din estul Libiei şi se trage din tribul al-Baraaesa. S-au cunoscut când ea lucra ca asistentă iar el a fost internat în spital pentru o operaţie de apendicită, în 1971. S-au căsătorit în acelaşi an şi au avut şapte copii, şase băieţi şi o singură fată, Ayesha. În primii ani după căsătorie, Farkash s-a arătat rar în public, dar în ultimii ani a început să se implice în activităţi sociale.