Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat un nou tratat internaţional ce interzice statelor să răpească inamici şi să îi ascundă în închisori secrete sau să îi ucidă. Convenţia Internaţională pentru Protecţia Tuturor Persoanelor faţă de Dispariţia Forţată a fost aprobată prin consens de cei 192 de membri ai Adunării şi va putea fi semnată de Guverne după o ceremonie care va avea loc la Paris, la 6 februarie. Dispariţiile forţate se petrec în toată lumea, iar tratatul va ajuta la prevenirea acestora pe viitor şi la trimiterea în justiţie a celor ce comit astfel de acte. Începînd din anul 1980, au avut loc peste 51.000 de dispariţii impuse în mai mult de 90 de ţări. Naţiunile Unite au fost sesizate cu privire la circa 535 de dispariţii numai anul trecut, numeroase avînd loc în Cecenia, Columbia şi Nepal.

Tratatul a făcut obiectul negocierilor din 1992, fiind inspirat de dispariţiile şi asasinările unor opozanţi ai Guvernelor, în timpul dictaturilor din America Latină, din anii '70 şi '80. Convenţia, care va intra în vigoare la 30 de zile după ce va fi ratificată de 20 de state, recunoaşte dreptul tuturor persoanelor de a fi protejate faţă de dispariţia forţată şi afirmă că victimele şi familiile acestora au dreptul la justiţie şi despăgubiri. Documentul oferă o primă definiţie a dispariţiei în legislaţia internaţională, pe care o numeşte detenţie, răpire sau privare de libertate de către agenţi ai statului, urmată de refuzul recunoaşterii privării de libertate şi plasarea celor dispăruţi în afara legii. De asemenea, textul califică dispariţia forţată drept act criminal care nu poate fi justificat şi afirmă că cei ce comit astfel de acte trebuie urmăriţi şi trimişi în faţa justiţiei. Tratatul cere Guvernelor să scoată în afara legii detenţia secretă şi centrele de detenţie nedeclarate şi stabileşte dreptul familiilor de a afla soarta şi locul unde se află rudele care au fost reţinute. Convenţia creează o comisie care monitorizează implementarea tratatului şi verifică plîngerile depuse de persoane cu privire la dispariţii care nu au fost recunoscute de Guverne.

Comitetul Internaţional al Crucii Roşii, Federaţia Internaţională pentru Drepturile Omului şi Amnesty International au salutat aprobarea convenţiei şi au cerut Guvernelor să o ratifice rapid. Statele Unite, acuzate de «extrădări extraordinare», prin care suspecţii de terorism erau transferaţi în închisori secrete din alte ţări, nu s-au adresat Adunării Generale, însă experţii în domeniul drepturilor omului au afirmat că nu se aşteaptă ca Washingtonul să ratifice pactul.